How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)

APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
Principiul mării libere a fost formulat în 1609 de marele jurist Hugo Grotius, în condiţiile în care , datorită dezvoltării comerţului internaţional, vechiul principiu al mării închise, specific evului mediu şi de care profitau marile puteri navale ale epocii care revendicau drepturi exclusive asupra unor mări sau a unor porţiuni din oceane, nu mai satisfăcea interesele proprii cu acces în toate zonele lumii.
            Principiul s-a impus apoi pe cale cutumiară, dar consacrarea sa convenţională nu s-a produs decât în secolul nostru prin Convenţia de la Geneva din 1958 asupra mării libere.
            Convenţia menţionată definea marea liberă ca acea parte a mării care nu aparţinea mării teritoriale sau apelor interioare ale unui stat şi asupra căreia nu se exercită suveranitatea vreunui stat, fiind deschisă tuturor naţiunilor. Unele noi precizări s-au adus prin Convenţia din  1982 în care se arată că regimul juridic al mării libere se aplică „ tuturor spaţiilor marine care nu fac parte din zona economică exclusivă, marea teritorială ori apele interioare ale unui stat şi nici din apele arhipelagice ale unui stat – arhipeleag”.
            Regimul juridic al mării libere este guvernat de principiul libertăţii mărilor, potrivit căruia mările şi oceanele lumii sunt deschise tuturor statelor, indiferent dacă acestea au sau nu ieşire la mare şi nici un stat nu poate să-şi declare suveranitatea sa asupra vreunei părţi libere.

            Principiul libertăţii mării conferă statelor lumii o serie de libertăţi concrete în marea liberă: libertatea de navigaţie, libertatea de survol, libertatea de a pescui, libertatea de a aşeza cabluri şi conducte submarine, libertatea de a construi insule artificiale şi alte instalaţii autorizate de dreptul internaţional şi libertatea cercetării ştiinţifice. Primele 4 libertăţi aparţin dreptului clasic, fiind consacrate ca atare prin Convenţia din 1958, iar ultimele două sunt prevăzute pentru prima oară în Convenţia din 1982, constituind una din inovaţiile în materie aduse de aceasta.
            Libertatea mărilor nu este, însă, absolută.
            Convenţia din 1982 impune statelor obligaţia de a coopera în această zonă şi de a-şi  exercita libertăţile consacrate luând în consideraţie interesele celorlalte state, precum şi drepturile acestora cu privire la activităţile din zona internaţională a spaţiilor submarine..
            Marea liberă trebuie să fie utilizată în scopuri exclusiv paşnice, fiind interzise , de exemplu, experienţele nucleare în marea liberă şi spaţiul aerian de deasupra sa (tratat din 1963) sau plasarea de arme nucleare pe fundul mărilor şi oceanelor(tratat din 1971). Marea liberă nu este, însă, demilitarizată, neutralizată şi denuclearizată, restricţiile menţionate având un caracter parţial, astfel că în timp de pace în marea liberă este permisă existanţa flotelor maritime militare, iar în timp de război marea liberă poate fi folosită ca teatru de operaţii militare.
            De asemenea, în marea liberă statelor le revin o serie de obligaţii în legătură cu prevenirea şi sancţionarea unor fapte care constituie ameninţări la adresa întregii comunităţi internaţionale:
            -de a preveni şi pedepsi transportul de sclavi pe navele aflate sub pavilionul lor;
            -de a coopera pentru reprimarea pirateriei în orice loc aflat în afara jurisdicţiei unui stat;
            -de a coopera pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante şi de substanţe psihotrofe;
            -de a coopera în interzicerea emisiunilor neautorizate de radio şi televiziune care îşi au baza în această zonă etc.
            Navele de război ale tuturor statelor au în acest sens dreptul de a vizita orice navă, indiferent de naţionalitatea pavilionului acesteia, dacă există suspiciuni că la bordul său se săvârşesc fapte de natura celor menţionate şi de a urmări o asemenea navă până ce aceasta intră în zona de jurisdicţie a unui stat.
            Statele au, de asemenea, obligaţia de a coopera pentru a asigura  ca navele comerciale să poată naviga în deplină securitate şi de a lua toate măsurile pentru prevenirea abordajelor pe mare şi acordarea de ajutor navelor aflate în pericol, echipajelor acestora şi celelalte persoane aflate la bordul navelor.

Join Us On Telegram @plopandreicom

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

Plop Andrei/ #Russia – #Ukraine War: What Will Happen Next?

Plop Andrei/ Lucrarea de master/ – Rolul mass-media în reflectarea conflictelor geopolitice. Studiu de caz: Mass-media în Federaţia Rusă/

Așa erau timpurile! Plop Andrei despre amintiri din copilărie, sport și școală!

Plop Andrei: Update/ De ce are Moldova de o mobilizare generală și de o armată profesionistă! Maia Sandu este AGENTUL de influență al Kremlinului?!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!