How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
După adoptarea „Declaraţiei universale a drepturilor omului” s-a resimţit nevoia ca prevederile declarative ale acesteia să fie reluate şi precizate prin instrumente internaţionale cu caracter juridic obligatoriu de necontestat în baza angajamentului asumat de statele semnatare. În acelaşi timp, avându-se  în vedere că la momentul respectiv drepturile civile şi politice puteau fi garantate, în timp ce drepturile economice, sociale şi culturale nu puteau fi asigurate la un nivel satisfăcător decât în mod progresiv, în perspectivă, datorită condiţiilor foarte diferite existente în statele membre ale O.N.U., s-a adoptat soluţia, considerată mai viabilă, a reglementării acestor drepturi prin instrumente juridice separate.  După discuţii ce s-au purtat în diferite organisme ale O.N.U. timp de peste 10 ani, în 1966 au fost adoptate de către Adunarea generală şi deschise spre semnarea statelor, intrând în vigoare în anul 1976, „Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice” şi „Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale”.
            Cele două pacte au o structură asemănătoare.
            Ambele pacte au un preambul identic în conţinutul său care declară că respectarea fără discriminare a drepturilor omului constituie fundamentul libertăţii, justiţiei şi păcii în lume.
            În prima parte, ambele pacte conţin prevederi referitoare la dreptul popoarelor de a dispune de ele însele şi, în virtutea acestui fapt, de a-şi determina în mod liber statutul politic şi a-şi asigura dezvoltarea economică, socială şi culturală şi la obligaţia statelor de a înlesni şi a proteja acest drept.
            În partea a doua sunt înscrise dispoziţii cu caracter general, între care angajamentul statelor- părţi de a acţiona pentru ca exercitarea deplină a drepturilor recunoscute prin pacte să fie asigurată fără discriminare prin toate mijloacele adecvate, inclusiv prin adoptarea de măsuri de ordin legislativ, de a nu suprima asemenea drepturi şi de a nu le limita decât în măsură compatibilă cu natura acestor drepturi şi exclusiv în vederea promovării bunăstării într-o societate democratică.

            În partea a treia a fiecărui pact sunt înscrise drepturile specifice la care se referă, cu detalieri ale conţinutului acestora şi garanţiile corespunzătoare.
            În ce priveşte drepturile civile şi politice, sunt prevăzute următoarele:
            a) Dreptul la viaţă, inerent persoanei umane, de care nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar şi în legătură cu acesta condiţiile minime de prevăzut în legislaţie referitor la pedeapsa cu moartea;
            b) Interzicerea torturilor, a tratamentelor inumane, inclusiv ca persoane umană să fie supusă fără consimţământul său unei experienţe medicale sau ştiinţifice, a sclaviei şi a muncii forţate.De menţionat că nu se consideră muncă forţată sau obligatorie: munca prestată de un deţinut sau de un condamnat eliberat condiţionat în baza unei hotărâri judecătoreşti;serviciul militar obligatoriu sau cel executat de către obiectorii de conştiinţă; serviciul executat în cazurile de forţă majoră sau de catastrofe, precum şi orice muncă sau serviciu care fac parte din obligaţiile cetăţeneşti normale;
            c) Dreptul la libertate şi la securitatea personală, cu menţiunea că nimeni nu poate fi privat de libertatea sa decât pentru motive legale şi în conformitate cu procedurile prevăzute de lege şi cu respectarea tuturor garanţiilor judiciare, care în pact sunt prevăzute in extenso: condiţiile arestării, dreptul la apărare, judecata, recursul, dreptul de a fi despăgubit în cazul arestării sau deţinerii ilegale, tratamentul în stare de privare de libertate etc.;
            d) Dreptul la liberă circulaţie şi de revenire în ţară, condiţiile expulzării pentru motive de securitate naţională;
            e) Egalitatea în faţa justiţiei, cu toate garanţiile judiciare, în cazul proceselor penale: prezumţia de nevinovăţie, informarea asupra acuzaţiei ce i se aduce, pregătirea apărării, celeritatea judecării, asistarea de către un avocat, interogarea martorilor, asigerarea gratuită a unui interpret, interzicerea de a fi forţat să-şi recunoască vina, dreptul de recurs şi de graţiere, principiul non bis in idem, condamnarea numai pentru fapte incriminate la data săvârşirii acestora, aplicarea pedepsei mai uşoare etc., „potrivit principiilor de drept cunoscute de toate naţiunile”;
            f) Protecţia împotriva imixtiunilor în viaţa particulară, în familie, domiciliu sau corespondenţă şi împotriva atingerilor ilegale aduse onoarei şi reputaţiei sale;
            g) Dreptul la libertatea gândirii, conştiinţei şi religiei, cu toate elementele din Declaraţia universală şi cu menţiunea că libertatea  manifestării religiei sau convingerilor nu poate fi supusă decât restricţiilor prevăzute de lege şi necesare pentru ocrotirea securităţii, ordinii şi sănătăţii publice sau moralei, precum şi libertăţilor şi drepturile fundamentale ale celorlalte persoane;
            h) Libertatea de opinie şi de exprimare, care poate fi supusă anumitor limitări prevăzute expres în lege şi necesare pentru respectarea drepturilor sau reputaţiei altora şi pentru apărarea securităţii naţionale, ordinii publice, sănătăţii sau moralităţii publice;interzicerea prin lege a propagandei în favoarea războiului, a îndemnului la ura rasială, naţională sau religioasă care constituie o incitare la discriminare, la ostilitate sau la violenţă;
            i) Dreptul la întrunire paşnică şi la asociere, cu restricţiile pentru aceleaşi motive ca la  lit. „g”;
            j) Drepturile speciale  ale copilului;
            k) Dreptul şi posibilitatea fără discriminări şi fără restricţii rezonabile: de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin reprezentanţi liber aleşi; de a alege şi a fi aleşi în cadrul unor alegeri periodice, oneste , cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret; de a avea acces la funcţiile publice în ţara sa;
            l) Drepturile minorităţilor etnice, religioase sau lingvistice de a avea în comun cu ceilalţi membri ai grupului lor o viaţă culturală proprie, de a profesa şi practica propria lor religie sau de a folosi propria lor limbă.
            În ce priveşte drepturile economice, sociale şi culturale, Pactul respectiv cuprinde drepturi cum sunt: dreptul la muncă, dreptul la condiţii de muncă juste şi prielnice, incluzând dreptul la un salariu echitabil, la o remuneraţie egală pentru muncă egală, la securitatea şi igiena muncii, concedii periodice plătite şi remunerarea zilelor de sărbătoare, dreptul la asociere sindicală, dreptul la grevă, dreptul la securitate socială, inclusiv la asigurări sociale, la un nivel de trai suficient, pentru a fi la adăpost de înfometare, la sănătate fizică şi mintală, dreptul la educaţie, la viaţă culturală, la beneficiul progreselor ştiinţei şi la protecţia intereselor materiale şi morale decurgând din orice producţie ştiinţifică, literară sau artistică al cărei autor este.
            „Protocolul privind drepturile civile şi politice” a fost completat în 1989 cu un Protocol facultativ (II) vizând abolirea pedepsei cu moartea care, în esenţă, stabileşte că nici o persoană aflată sub jurisdicţia statelor părţi nu va fi executată, iar fiecare stat se obligă să ia toate măsurile necesare pentru abolirea pedepsei cu moartea pe teritoriul aflat sub jurisdicţia sa.Singura rezervă admisă faţă de această prevedere a protocolului poate consta în aplicarea  pedepsei cu moartea în timp de război în urma unei condamnări pentru o crimă cu caracter militar de o gravitate extremă comisă în timp de război.
            Pentru punerea in aplicare şi respectarea prevederilor instrumentelor  juridice internaţionale încheiate în cadrul sau sub egida O.N.U. (cele două pacte, dar şi celelalte convenţii care se referă la protecţia anumitor drepturi ale omului) în cuprinsul acestora sunt prevăzute garanţii şi proceduri de control şi sancţionare.
            Asemenea garanţii şi proceduri sunt:
            -Asumarea de către statele – părţi a obligaţiei de a lua măsuri legislative şi de altă natură pentru asigurarea realizării drepturilor omului în statele respective;
            -Obligaţia statelor de a prezenta rapoarte periodice asupra măsurilor luate în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce şi le-au asumat în virtutea convenţiilor în materie la care sunt parte.Asemenea rapoarte se prezintă, de regulă, Consiliului Economic şi Social al O.N.U., iar pentru „ Pactul cu privire la drepturile civile şi politice” s-a înfiinţat un Comitet al drepturilor omului cu sarcina de a primi asemenea rapoarte, de a le analiza şi a prezenta concluziile şi propunerile sale Consiliului Economic şi Social; Comitetul drepturilor omului poate, de asemenea, să primească cumunicări din partea oricărui stat care să-i atragă atenţia că un alt stat nu-şi îndeplineşte obligaţia asumată sau să atragă el însăşi atenţia respectivului stat în acest sens, după care urmează o procedură de bune oficii, eventual o procedură de conciliere, până la rezolvarea satisfăcătoare a situaţiei.
            -Procedura prevăzută de „Protocolul facultativ la Pactul internaţional privind drepturile civile şi politice”, potrivit căreia Comitetul drepturilor omului este abilitat să primească şi să examineze plângeri ale unor persoane particulare care pretind că au fost victime ale încălcării drepturilor omului. Protocolul nu a intrat încă în vigoare, datorită neratificării de către 10 state – părţi la Convenţie; procedura se poate aplica, însă, de către Comisia drepturilor omului a O.N.U. şi de Consiliul Economic şi Social al O.N.U.;
            -Procedura prevăzută de „Carta O.N.U.” pentru soluţionarea diferendelor sau a situaţiilor care prezintă o ameninţare sau o încălcare a păcii şi securităţii internaţionale, în cazul în care  încălcarea drepturilor omului capătă o asemenea amploare încât atinge valorile respective: Procedura a fost aplicată cu referire  la politica de apartheid a Republicii Sud-Africane, în legătură cu care s-a adoptat de către organele abilitate ale O.N.U. măsuri de constrângere conform Cartei.

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!