Chiar dacã statisticile oficiale indicã o crestere a economiilor populatiei în ultimii ani, realitatea este putin diferitã. Fenomenul de tezaurizare în valutã sau în aur s-a întãrit în perioada crahurilor, iar ritmul de crestere realã a economiilor s-a redus considerabil. Tendinta este vizibilã chiar în structura depozitelor bancare constituite de persoane fizice, în care ponderea depozitelor în valutã este în crestere, evident, în detrimentul depozitelor în lei. Un rol negativ în toatã aceastã istorie l-a avut BNR, care, prin politica ei, a condus la dezagragarea sistemului bancar.
Efecte nedorite : principalul obiectiv, anuntat oficial, al Bãncii Nationale a României (BNR) este ca prin mecanisme specifice economiei nominale sã stopeze inflatia. Mai mult sau mai putin corelate cu politica Ministerului Finantelor, demersurile BNR au condus la efecte nedorite, care lasã impresia de multe ori cã s-a dorit chiar acest lucru. Aducând în fatã motive legate de necesitatea “sterilizãrii” excesului de lichiditate din economie, BNR a purces la aspirarea banilor de pe piatã, fapt ce a condus la obstructionarea activitãtii bancare, considerã Dan Stelian Marin, vicepresedinte al Comisiei senatoriale de buget-finante. O parte importantã din lichiditãti a fost “absorbitã” de pe piatã în conditiile în care volumul arieratelor, pe scurt a datoriilor, depãsea cu mult masa monetarã, dupã cum reiese din chiar raportul BNR pe 1999. Practic, peste 80% dintre societãtile comerciale sunt în încetare de plãti. Dan Stelian Marin afirmã cã autoritatea bancarã a reusit sã atragã de la bãncile comerciale resurse financiare ce depãsesc sumele plasate de bãnci în economia realã cu 10.000 de miliarde lei. Deci banii au fost scosi din economie si pusi spre pãstrare în trezorerie. Aspirarea banilor s-a produs prin douã mecanisme aflate la îndemâna bãncii centrale. Pe de o parte, a fost majorat succesiv nivelul rezervelor minime obligatorii ale bãncilor comerciale pânã la 30% din resursele atrase de bãncile comerciale de la populatie si persoane juridice, iar, pe de altã parte, BNR a participat activ pe piata interbancarã, cumpãrând masiv bani.
Ce s-a urmãrit de fapt? Aceastã politicã, la care s-a adãugat campania titlurilor de stat începutã de Ministerul Finantelor pentru a obtine resursele necesare acoperirii golurilor de la buget, a condus la cresterea si mentinerea la un nivel ridicat a dobânzilor. În primul rând, bãncile erau obligate sã-si blocheze aproape o treime din bani contra unei dobânzi derizorii, pe care o stabileste unilateral autoritatea bancarã. Pentru a-si acoperi pierderile, societãtile bancare au fost silite sã majoreze dobânzile active, adicã acele dobânzi percepute la credite. În al doilea rând, interventia BNR pe piata interbancarã a ridicat nivelul dobânzilor cu efecte vizibile în “pretul” creditelor. Una peste alta, politica BNR nu a fost deloc una care sã favorizeze activitatea bãncilor românesti, a explicat vicepresedintele Comisiei buget-finante a Senatului. În schimb, tot mai multe firme intrau în faliment pentru cã nu mai aveau acces la credite, iar bãncile au trebuit sã renunte la menirea lor, aceea de a credita economia, orientându-se spre operatiuni speculative. Fie cãtre piata interbancarã, unde se întâlneau cu omniprezenta bancã centralã, fie cãtre piata titlurilor de stat care întretineau, prin dobânzile oferite, cercul vicios. În aceste conditii se pune întrebarea fireascã: Ce urmãreae fapt BNR?
Dobânzi : bãncile aflate în situatii financiare precare fãceau eforturi disperate pentru a obtine bani, influentând astfel ratele dobânzilor. Criza de lichiditãti prin care treceau le-a fãcut sã se îndrepte, în conditiile refuzului BNR de a le credita, cãtre bãncile comerciale, de unde obtineau împrumuturi la o dobândã ce depãsea posibilitãtile de supravietuire. Elocvent în acest sens este cazul BANCOREX, societate bancarã care se împrumuta de pe piata interbancarã cu dobânzi ce atinseserã un nivel mediu de 265%, potrivit aceluiasi raport al BNR pe 1999.
ARB cere limitarea accesului bãncilor la rezerva minimã obligatorie : fondul de garantare a depozitelor din sistemul bancar, care este menit sã asigure despãgubirea populatiei în cazul unui faliment bancar, a ajuns sã se confrunte cu probleme dificile. Asociatia Românã a Bãncilor (ARB) a propus recent Bãncii Nationale a României (BNR), sã limiteze accesul bãncilor la rezervele minime obligatorii constituite la BNR în limita unui plafon care sã acopere rezervele reprezentând depozitele populatiei. Radu Gratian Ghetea, presedintele ARB, afirmã cã o astfel de mãsurã ar putea permite, în cazul în care o bancã dã faliment, ca Fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar sã nu se mai afle într-o situatie criticã, determinatã de lipsa de resurse.
Mihai Bogza, viceguvernator BNR: “Sistemul trebuie curãtat de bãncile neperformante” Oficialul BNR pledeazã pentru o consolidare a sistemului bancar pe douã dimensiuni – cantitativã si calitativã -, sustinând ideea concentrãrii – fuziunea unor bãnci în vederea întãririi pozitiei lor pe piatã. Viceguvernatorul bãncii centrale afirmã cã sistemul bancar autohton se confruntã cu o crizã de capital. Totalul activelor detinute de cele 40 de bãnci si sucursale ale bãncilor strãine ce îsi desfãsoarã activitatea în România se cifreazã la 10 miliarde de dolari, a arãtat Mihai Bogza în cadrul Forumului Bancar Român organizat de publicatia Piata Financiarã. Fiecare dintre primele 100 de bãnci din Europa dispune de active a cãror valoare depãseste cu mult totalul valorii activelor bancare din România.
“Reforma trebuie începutã prin curãtarea sistemului de bãnci neperformante. În 1999 creditele neperformante reprezentau 253% fatã de capitalul bancar”, recunoaste viceguvernatorul BNR.
Dan Pazara, presedinte AVAB: “Bãncile de stat au fost secãtuite de bani” De la înfiintare si pânã în prezent, Agentia de Valorificare a Activelor Bancare a preluat credite neperformante în valoare de 40.982,8 miliarde de lei, echivalentul a 2,49 miliarde de dolari. Portãreii trebuie sã treacã pe la 3.557 de datornici. Dintre acestia, 2.142 “provin” de la Banca Agricolã. AVAB mai are de luptat cu 957 datornici la defuncta BANCOREX si cu 458 de debitori la BCR. Pânã acum au fost abordati numai 800 de debitori. Din totalul creantelor a fost identificat numai 22%. În aceste conditii, singurele metode prin care se pot acoperi golurile sunt esalonarea si vânzarea creantei. În primele zece luni ale anului 2000, AVAB a reusit sã recupereze 85 de milioane de dolari.
Emanuel Odobescu, presedinte Piraeus Bank: “Statul ar trebui sã preia bãncile falite” Sistemul actual este în crizã, sunt de pãrere mai toti sefii de bãnci din România. Subiect de disputã rãmâne însã modalitatea prin care se poate ajunge la consolidarea acestuia. “Sistemul bancar autohton nu poate sustine dezvoltarea si cresterea economiei nationale”, afirmã Emanuel Odobescu. Bãncile rezidente se confruntã cu riscuri derivate din caracteristicile pietei: de pildã, sunt solicitate credite pe termen lung, dar majoritatea depozitelor sunt constituite pe termen scurt. Capitalul bancar reprezintã numai 1,1 miliarde de lei, în conditiile în care produsul intern brut a fost în 1999 de 32 de miliarde de dolari. Colaborarea bãncilor cu piata de capital este subminatã de viciile pietelor bursiere. Capitalizarea BVB se cifra anul trecut la numai 0,3 miliarde de dolari, iar capitalizarea pietei RASDAQ – 0,99 miliarde de dolari. Activele consolidate în UE reprezintã 250% din PIB. Asadar, capitalul bancar în România ar trebui sã se situeze undeva în jurul cifrei de 80 de miliarde de dolari.
O problemã acutã o constituie sirul de falimente bancare. Presedintele Piraeus Bank afirmã cã, asemenea unor tãri precum Ungaria, Turcia, Coreea sau Grecia, statul român ar trebui sã preia bãncile falimentare, sã le punã pe picioare si sã le vândã.
Nicolae Dãnilã, presedintele BCR: “Colaborarea cu piata de capital este esentialã” “Consolidarea sistemului bancar nu se poate face decât printr-un management bancar performant si printr-o colaborare strânsã cu bursele de mãrfuri si pietele bursiere”, considerã presedintele Bãncii Comerciale Române. O politicã prudentã si un portofoliu “adecvat” situatiei actuale pot feri o bancã româneascã de neplãceri.
Bogdan Baltasar, presedintele BRD: “Bãncile rele nu trebuie salvate cu bani publici” Bogdan Baltasar considerã cã nu este just ca hotiile sã fie “rãscumpãrate” din bani publici. Preluarea de cãtre stat a bãncilor falite nu poate decât sã dãuneze sistemului. “Pe piata bancarã nu au ce cãuta bãncile nerentabile”, spune presedintele BRD. Bogdan Baltasar a arãtat cã bãncile comerciale solide sunt silite sã-si mãreascã contributia la Fondul de Garantare pentru a fi plãtite pagubele produse de bãncile neperformante. Presedintele BRD a afirmat în acest sens cã falimentele bancare au fost suportate mai ales de bãncile comerciale.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
