How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Teoria nulităţii actelor juridice clasifică aceste acte, în raport de mai multe criterii, astfel: În raport de natura interesului ocrotit de lege şi de regimul ei juridic, nulitatea este de două feluri: nulitate absolută şi nulitate relativă. Nulitatea absolută este sancţiunea ce intervine în caz de nerespectare, cu ocazia încheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteşte un interes general, public. Nulitatea relativă este sancţiunea ce intervine în cazul de nerespectare, cu ocazia încheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteşte un interes particular, privat. Îndoctrină şi în jurisprudenţă se foloseşte pentru nulitatea absolută expresiile “nul de drept” sau “nul”, ori “nul de plin drept” sau “actul va fi nul”, iar pentru nulitatea relativă expresiile “actul este anulabil” sau “actul poate fi anulat”. În raport de întinderea efectelor, nulitatea poate fi totală sau parţială. Nulitatea totală este aceea care desfiinţează actul juridic în întregime. Nulitatea parţială este aceea care desfiinţează numai unele efecte ale actului juridic acesta rămânând în fiinţă şi producându-şi celelalte efecte. În dreptul civil român, nulitatea parţială reprezintă regula, iar nulitatea totală excepţia, aceasta însemnând că nulitatea unei clauze a actului juridic nu atrage ineficacitatea întregului act, ea mărginindu-se numai la acea clauză. Nulitatea totală va interveni ori de câte ori clauza (sau clauzele) care contravine legii a constituit cauza impulsivă şi determinantă a încheierii actului juridic (exemplu bunurile soţilor şi înstrăinarea lor). În raport de existenţa ori inexistenţa unei norme care să edicteze expres sancţiunea, nulitatea este de două feluri: expresă sau virtuală. Nulitatea expresă (textuală, explicită) este aceea care este prevăzută anume într-o dispoziţie legală. Nulitatea virtuală (implicită, tacită) este aceea care, fără a fi prevăzută expres de lege, rezultă în mod neîndoelnic din felul de exprimare a normei legale sau din scopul acesteia. Exemplu art ….. declară: “bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune ale soţilor. Orice convenţie contrară este nulă”. Pe de altă parte, din modul de redactare sau din scopul anumitor prevederi legale rezultă că încălcarea acestora atrage nulitatea actului juridic, deşi aceste prevederi nu conţin expres sancţiunea nulităţii. Suntem în prezenţa unei nulităţi virtuale. Drept exemplu constituie prevederile art. 575 din C. civ. Care declară: “Testamentul trebuie să fie întocmit în formă scrisă, cu indicarea locului şi datei întocmirii lui, să fie semnat cu mâna proprie a testatorului şi autentificat pe cale notarială”. La fel art. 240 prevede că contractul de vânzare cumpărare a casei de locuit trebuie să fie încheiat în formă scrisă, autentificat notarial şi înregistrat la birourile de inventariere tehnică. Exemple din cc cu privire la formele testamentului, donaţiuni În raport de caracterul condiţiilor de validitate nerespectată nulitatea este de două feluri: de fond şi de formă. Nulitatea de fond este acea sancţiune a actului juridic încheiat cu nerespectarea condiţiilor esenţiale de validitate ale acestuia şi anume: capacitatea de a contracta, consimţământul valabil al părţii ce se obligă, un obiect determinat şi o cauză licită. Cu părere de rău legislaţia civilă a Republicii Moldova nu prevede expres condiţiile de valabilitate ale convenţiilor, acestea fiind stabilite de către doctrină. Nulitatea de formă este acea sancţiune a actului juridic încheiat cu nerespectarea formei cerute de lege ad validatem. Această clasificare prezintă interes redus, deoarece efectul juridic ale nulităţilor de fond şi de formă sunt aceleaşi. În raport de modul cum operează nulitatea se distinge între nulitate de drept şi nulitate judiciară. Nulitatea de drept este aceea care operează în puterea legii, independent de intervenţia instanţei judecătoreşti. Nulitatea judiciară este aceea pronunţată de instanţa judecătorească, care lipseşte de efecte actul juridic civil. Clasificarea aceasta este de origine franceză, iar când nulitatea era prevăzută expres de lege (actul este “nul de drept”), ea opera în puterea legii, fără intervenţia instanţei de judecată. În dreptul civil român, distincţia între nulităţile de drept şi judiciare este nesemnificativă în practică, deoarece în toate cazurile, indiferent că suntem în prezenţa unei nulităţi absolute, când instanţa constată această nulitate, sau a unei nulităţi relative, când instanţa pronunţă nulitatea, pentru ca actul juridic să fie desfiinţat de regulă intervine organul jurisdicţional. În legislaţia română există texte care declară “nul de drept” un act juridic, dar, pentru a înlătura situaţia juridică creată prin acest act se impune o hotărâre judecătorească de declarare a nulităţii. Aşa de pildă, art statuează: “Convenţia făcută prin eroare, violenţă sau dol nu este nulă de drept, ci dă loc numai acţiunii de nulitate”. La noi în ţară conform art. 60 C.civ. care precizează că: “cel al cărui consimţământ a fost viciat prin înşelăciune, violenţă, ameninţare în urma unei învoieli dolosive sau în urma unui concurs de împrejurări grele poate cere anulare convenţiei” Deci, conchidem noi, nimeni nu-şi poate face singur dreptate, desfiinţând situaţia juridică existentă, ci trebuie să recurgă la justiţie.

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!