How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)

APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
Procedee de fotografiere la fata locului
Procedeele de fotografiere aplicate la fata locului includ: fotografia de orientare, fotografia-schita, fotografia obiectelor principale, fotografia de detaliu, fotografia urmelor si masuratorile fotografice .
Fotografia de orientare. Fotografia de orientare serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei, intr-un ansamblu de puncte de reper sau de orientare, de natura sa permita identificarea zonei in care s-a savarsit infractiunea, ori a avut loc un eveniment cu implicatii juridice. Totodata, prin fotografia de orientare se urmareste surprinderea acelor aspecte capabile sa ofere o anumita imagine asupra raportului dintre locul propriu-zis al faptei si zona inconjuratoare, cum sunt, de pilda, distantcle pana la constructive sau alte puncte de reper din apropiere, drumu-rile de acces, posibilitatile de vizibilitate etc.
Fotografia-schita. Fotografia-schita este destinata redarii, in exclusivitate, a tntregului loc al faptei, cu tot ce are el mai caracteristic. De regula, fotografia se executa cu aparatul situat la inaltimea medie a ochilor (cca. 1,60m). Fotografiile schita cuprind mai multe variante, potrivit procedeelor de executie1.
Fotografia-schita unitara, in care este redata totalitatea locului faptei intr-un singur cadru. Aceasta presupune, printre altele, alegerea punctului de statie si a obiectivului cu distanta focala convenabila surprinderii totalitatii sau marii majoritati a elementelor caracteristice si, indeosebi, a obiectelor principale.
Fotografia-schita panoramica, apreciata de unii autori ca o varianta a fotografiei de orientare2, este, in fond, o alternativa la redarea unitara a locului faptei, in ipoteza in care acesta ocupa o suprafata mare, imposibil de redat intr-o singura fotografie, chiar folosindu-se un obiectiv superangular, mtrucat nu vor aparea in imagine toate detaliile, ce pot prezenta interes in clarificarea cauzei. Fireste ca nu trebuie exclusa posibilitatea executarii unor fotografii de orientare prin procedeul panoramarii.
La randul ei, fotografia panoramica se clasifica in3:
– fotografia panoramica liniara, in care aparatul sc deplaseaza paralel cu locul faptei, distanta dintre doua puncte de static stabilindu-se in functie de unghiul de poza al obiectivului;
fotografia panoramica circulara!, realizata prin luarea de imagini, prin rotirea aparatului situat intr-un punct de statie central. Unghiul de rotire se raporteaza la unghiul de poza.
Fotografia schita pe sectoare presupune redarea pe portiuni a locului faptei, in conditii similare de iluminare, cu acelasi obiectiv si la aceeasi scara. Procedeul se aplica in locurile compartimentate (de exemplu apartamente), unde nu se poate executa o fotografie unitara.
Fotografia schita incrucisata se executa cu aparatul situat succesiv in puncte diferite sau diametral opuse, in scopul Inlaturarii dintr-o imagine a asa-numitelor „ zone oarbe “.  .
Fotografia obiectelor principale. Modalitatea de fotografiere a obiectelor principale consta in fixarea imaginilor acelor obiecte care sunt in legatura sau care reflects urmele si consecintele faptei infrac{ionale. Din categoria mentionata pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele si instrumentele folosite la savarsirea infractiunii, obiectele purtatoare de urme, inclusiv urmele ca atare. Fotografia obiectelor principale se executa, de regula, in faza statica a cercetarii la fata locului.

Fotografia de detaliu. Fotografiile de detaliu sunt specifice fazei dinamice a cercetarii la fata locului, in care este permisa deplasarea sau modificarea pozitici obiectelor in vederea punerii In evidenta a detaliilor caracteristice, a urmelor, precum si a localizarii lor pe suprafata obiectului. Pentru executarea unei fotografii de detaliu se vor alege:un obiectiv cu caracteristici optice adecvate marimii detaliului;  filme cu sensibilitate cromatica, putere de contrast si de rezolutie mare;  filtre pentru punerea in evidenta a detaliilor cu o culoare apropiata de nuanta de culoare a fondului; surse dc lumina artificia! sau ecrane pentru dirijarea luminii naturale. .
Procedee speciale de fotografiere la fata locului. Procedeele speciale de fotografiere includ mai multe categorii de fotografii, al caror scop si mod de efectuare au impus conturarea lor distincta in ansamblul fotografiilor executate la fata locului1.Intr-o prima categorie se afla procedeele de fotografiere a urmelor, cum sunt cele de maini, de picioare. O alta categorie priveste procedeele de fotografiere a armelor, instrumentelor de spargere si a urmelor lor.
Referiri la acest gen de fotografii se vor face si in capitolele consacrate cercetarii fiecareia dintre categoriile de urme mentionate. Categorii importante de procedee:
Fotografia digitala. Aceasta metoda moderna de fixare a imaginilor
fotografice, in care locul peliculci fotosensibile il ia tehnica de calcul, largeste efectiv posibilitatile de investigare a scenei infractiunii. Astfel, revelarea si fixarea fotografica a urmelor sc realizeaza in conditii mai bune si mai sigure, prin vizuaiizarea directa a urmei, sclectandu-se cea mai buna imagine care poate fi usor prelucrata prin tehnicile informatice (marite, selectatc, contrastate etc.).
Fotografia judiciara de examinare
Fotografia judiciara de examinare in radiatii vizibile Fotografia judiciara de examinare reprezinta un ansamblu de procedee destinate cercetarii, in conditii de laborator, a mijloacelor materiale de proba, precum si fixa-rii rezultatelor investigarii tehnico-stiintifice a corpurilor delicte sau a urmelor ridi-cate de la fata locului.
In functie de natura procedeelor tehnice folosite, potrivit scopurilor urmarite, fotografia judiciara de examinare se poate clasifica astfel:
a Fotografia de examinare in radiatii vizibile: fotografia de ilustrare, de comparare, de umbre, de reflexe, de contrast, de separare a culorilor, microfotografia;
b. Fotografia de examinare in radiatii invizibile. ultraviolete, infrarosii, roentgen, gamma si beta, radiatii neutronice si, mai nou, holografia.
 Fotografia de ilustrare. Prima din categoria metodelor fotografice aplicate in examinarile de laborator este fotografia de ilustrare. Scopul sau consta in fixarea imaginii initiale a obiectului ce urmeaza a fi examinar, a caracteristicilor si dimensiunilor sale. Acest procedeu se aplica in mod obligatoriu mijloacelor materiale de proba care vor suferi modificari prin examinare. Domeniile in care se aplica frecvent procedeul fotografiei de ilustrare sunt: cercetarea tehnica a inscrisurilor presupuse a fi falsificate sau contrafacute (situatie in care procedeul mai poarta denumirea de fotografie de reproducere), cercetarea imor mijloace materiale de proba cu suprafata plana, expertiza unor corpuri delicte, de genul armelor sau instrumentelor de spargere etc.
 Fotografia de comparare. Fotografia de comparare este una dintre meto-dele cele mai importante si mai frecvent intrebuintate in examinarile de laborator, indeosebi in traseologie, in balistica judiciara, in expertiza inscrisurilor si, in general, in orice imprejurare care solicita efectuarea unui examen comparativ, de natura optica.
Potrivit procedeelor intrebuintate, se disting trei variante ale fotografiei de comparare: fotografia de comparare prin confruntare, prin suprapunerea imagini-lor si prin stabilirea continuitatii liniare.
Fotografia de comparare prin confruntare. Procedeul se bazeaza pe
confruntarea a doua imagini, dintre care una reprezinta urma sau mulajul ridicat de la locul faptei, iar alta impresiunea sau mulajul creat experimental in laborator cu
obiectu] cercetat. Procedeul se aplica si in ipoteza identificarii persoanelor dupa semnalmentele exterioare.
De exemplu, se compara fotografia suspectului cu fotografiile de pe fisa de antecedente penale, sau fotografia cadavrului cu fotografia de pe fisa persoane­lor disparute.
Fotografia de comparare prin suprapunere. Acest procedeu, calitativ
superior compararii prin confruntare, consta in suprapunerea a doua imagini, dintre care cel putin una este fixata pe un suport transparent1. Se determina, astfel,cu un grad mai mare de precizie, fie coincidenta, fie divergenta detaliilor ori trasaturilor caracteristice, ceea ce conduce la stabilirea identitatii sau la excluderea din sfera cercetarii a obiectului suspect.Metoda este mult utilizata in traseologie, pentru identificarea persoanei sau obiectului creator de urma. totodata, in expertiza bancnotelor, a stampilelor, compararea prin suprapunere este un mijloc important nu numai de examinare, dar si de ilustrare convin-gatoare a falsului. Metoda este valoroasa si in descoperirea falsului in inscrisuri prin imitare servila, cum este, de exemplu, copierea unei semnaturi.
Fotografia de comparare prin stabilirea continuitatii liniare sau prin juxtapunere serveste la stabilirea identitatii unei persoane sau unui obiect, ca urmare a determinarii continuitatii elemenlelor caracteristice reflectate in urma si in modelul tip (impresiune) obtinut pe cale experimentala. tehnic, fotografia se realizeaza prin imbinarea unei sectiuni din fotografia ce contine detaliile urmei cu o sectiune din fotografia impresiunii, astfel meat sa se obtina o imagine care reflecta coincidenta traseelor descrise de elementele carac­teristice ale obiectului”. In practica, metoda mai este denumita sugestiv la unele examinari, “impuscare”.
Fotografia de umbre. Fotografia de umbre este destinata scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief. Ea se aplica inclusiv in fotografiile de detaliu executate la fata locului, de exemplu in cazul urmelor de adancime de maini si de picioare ori al urmelor unor instrumente de spargere. Acelasi procedeu se folose§te si in cazul refacerii unui text scris cu creionul sau cu stiloul cu bila, care a iesit in relief pe versoul colii de hartie ori pe filele urmatoare, situatii intalnite in ipoteza unor falsuri prin inlaturare de text sau a distrugerii de inscrisuri.
Fotografia de reflexe. Fotografia de reflexe are ca destinatie punerea in evidenta a urmelor de suprafata greu sesizabile la o prima vedere. In principiu, o suprafata neteda, stralucitoare, reflecta uniform razele de lumina, in unghiuri egale. Daca suprafata are anumite diferente de netezime, cum ar fi, de exemplu, prezenta unei urme papilare, aceasta devine vizibila prin reflectarea sub unghiuri diferite a fasciculului de lumina trimis asupra obiectului.
Fotografierea urmelor puse in evidenta prin diferentele de stralueire necesila, de regula, asezarea obiectului pe un suport cu cap mobil, astfel meat sa existe posibi-litatea miscarii lui sub unghiuri diferite, pana la gasirea pozitiei din care urma se vede eel mai bine.
Fotografia separatoare de culori. Fotografia separatoare de culori serveste la revelarea petelor, a urmelor, a modificarilor textului unui inscris etc., greu vizibile cu ochiul liber, datorita nuantelor de culoare apropiate de culoarea suportului. De exemplu, petele de sange pe care autorul unui omor a incercat sa le inlature de pe haine, sau modificarile aduse unui inscris prin adaugarea sau inlaturarea de text s.a.
Fotografia de contrast. Fotografia de contrast, desi nu reprezinta o metoda de cercetare in sine, este inclusa in categoria fotografiilor de examinare, datorita posibilitatilor de marire a gamei mijloacelor de evidentiere a unor urme sau detalii caracteristice, apte sa fie folosite in procesul de identificare. Contrastul unei imagini poate fi obtinut, in primul rand, prin materialele foto­sensibile cu coeficient mare de contrast, prin diafragmare si, desigur, prin prelu- crari in bai de developare adecvate. Alte procedee se bazeaza pe modul de obtinere a pozitivului, pe contratiparea negativului ori intarirea chimica etc.1
 Fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibile Radiatiile electromagnetice invizibile, de tipul ultravioletelor, infrarosiilor, radi-atiilor X si gamma, au devenit indispensabile examinarii stiintifice a probelor mate­riale, a urmelor in general, in momentul de fata neexistand practic nici un domeniu important al criminalisticii care sa nu beneficieze de posibilitatile de investigare oferite de aceste radiatii”.
Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete. Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete (U.V.) face parte dintre metodele stiintifice de investigare folosite curent in laboratoarele criminalistice, dar §i in cercetarile intreprinse la fafa locului, cum ar fi, de exemplu, descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice, inclusiv in scop tactic-operativ. Prin urmare, radiatiile ultraviolete au o intrebuinta-re larga in criminalistica, fotografia fiind numai mijlocul de fixare a rezultatelor cercetarilor.
 Exccutarea fotografiei in radiatii U.V. Pentru exccutarea unei fotografii in radiatii ultraviolcte, asa cum este ea intalnita in laboratoarele de criminalistic;!, este nevoie, in linii mari, dc urmatoarele:
a. Surse de radiatii, a caror diversitate este relativ marc: de la becurile aparent
simple, la arcurile electrice. Frecvent insa sunt utilate lampile cu cuart, cu
mercur, la fotografierile in conditii de laborator si tuburilc humnescente, de genul
celor folosite la lampile portabile de radiatii U.V.
din trusele criminalistice.
b. Filtre de selectare a radiatiilor, acestea fiind, Tn general, de doua tipuri: flltre
care permit sa treaca numai radiatia ultravioleta (vezi, de exemplu, filtrele Wood), retinand celelalte radiatii si filtre care opresc radiatiile U.V., permitand, insa, trecerea radiatiilor vizibile si infrarosii1.
c. Materiale fotosensibile, incepand cu filmele obisnuite (nesensibilizatc
cromatic) si terminand cu materialele destinate special acestui gen de fotografie.
d. Aparatele de fotografiat pot fi din categoria celor obisnuite, dar bine corec-
tate pentru aberatiile cromatice.
Principalele variante ale fotografiei in ultraviolete sunt urmatoarele:
Fotografia in ultraviolet id reflectat. Acest procedeu implica folosirea
unui filtru, dispus in dreptul sursei, care permite numai trecerea radiatiei ultravio­
lete folosite in iluminarea suprafetei sau obiectului de fotografiat. De asemenea, in
dreptul obiectului se instaleaza un filtru care va selecta numai radiatia U.V., oprind celelalte radiatii. Fiind vorba de o imagine in ultraviolet, pentru asigurarea claritatii este necesar sa se reduca tirajul camerei cu aproximativ 1/10 intrucat gradul de reflectare a U.V. este mai mare decat al radiatiei vizibilului si, astfel, exista o abatere de la legile opticii geometrice.
Fotografia fluorescentei consta in fixarea imaginii formate de radiatia
secundara, ca urmare a excitarii corpului cu radiatia ultravioleta. La aceasta ne-am
referit anterior, in cadrul tratarii metodei de examinare prin luminescenta.
Domciliile de folosire a radiatiilor ultraviolete in Criminalistica. Principalele domenii din cercetarea criminalistics in care se recurge la acest tip de radiatii sunt, in esenta, urmatoarele:
a. Traseologia, respectiv revelarea §i cercetarea urmelor, printre care mai
importante sunt urmele de maini, urmele biologice, alte urme organice, respectiv
cele care contin proteine, hidrocarburi .
b. Balistica judiciara, indeosebi pentru descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu armele de foc, cum ar fi, de exemplu, depunerile specifice inelului de frecare.
c. Cercetarea tehnica a inscrisurilor, radiatia ultravioleta avand un rol particu­
lar in descoperirea falsului prin inlaturare de text, in descoperirea unor falsuri in
documente cu caracter financiar .
d. Efectuarea de fotografii in cadrul unor activitdti de urmarire penala printre care se pot numara descoperirea sau prevenirea furturilor din avutul public sau particular, preluarea in flagrant delict a persoanelor care savarsesc infractiuni de
genul luarii sau darii de mita s.a.
Fotografia de examinare in radiatii infrarosii. Utilizarea radiatiilor electromagnetice infrarosii in criminalistica, datorita proprietatilor lor, a largit considerabil posibilitatile de investigare stiintifica, in prezent de neconceput fara apelarea la acest tip de radiatie. Astfel, ca si in cazul radiatiilor ultraviolete, radiatiile infrarosii isi gasesc numeroase aplicatii in cadrul cercetarii infractiunilor, incepand cu fotografierea la locul faptei, sau cu aceea de urmarire, si terminand cu efectuarea unor investigatii de laborator in cercetarea falsurilor ori in balistica judiciara.
Executarea fotografiilor in radiatii infrarosii (I.R.). Executarea unci
fotografii in radiatii infrarosii necesita intrunirea unor conditii tehnice particulare,atat in situatia examinarilor de laborator cat si in ipoteza efectuarii de inregistraii
cu caracter judiciar operativ. Astfel:
a. Sursele de radiatii I.R., pot fi de tipurile cele mai diverse, dat fiind faptul ca orice corp incalzit la peste 0°C este socotit ca emite asemenea radiatii. Desigur, in conditiile executarii de fotografii se folosesc surse cu temperaturi apropiatc de 300°C, cum sunt lampile de rezonanta cu cesiu, care emit in zona de I.R. apropiat.
b. Filtrele de selectare a radiatiilor, de tip solid, lichid sau gazos, au un rol
important in obtinerea imaginii.
c. Materialele fotosensibile, spre deosebire de cele de la fotografiile in
ultraviolet, trebuie sa fie de tip special, intrucat emulsia fotografica sensibilizata
cromatic, in mod obisnuit, nu este influentata decat pana la lungimile de unda ale rosului vizibil (maximum 760nm).
d.Aparatele de fotografiat pot fi de tip obisnuit, dar cu posibilitati tehnice de
corectie a imaginii, aparate moderne si de calitate, avand pe montura obiectivului
un reper destinat indicarii punerii la punct a imaginii in I.R., dar aceasta numai
pana in zona a cca. 850nm.
e. Transformatoarele electronooptice permit vizualizarea directs a imaginii
infrarosii, fiind din ce in ce mai folosite in cercetarile criminalistice, atat in conditii de laborator, inclusiv in microscopie, cat si in cele operative.
Domeniile de folosire a radiatiilor infrarosii in Criminalistica.Radiatiile
infrarosii isi gasesc o utilizare frecventa in multe directii ale investigatiilor criminalistice, cum sunt, de exemplu:
a.Cercelarea tehnica a inscrisurilor, indeosebi a celor falsificate prin inlatura-
rea sau acoperirea textului, prccum si in cercetarea cernelurilor ori trasaturilor de
creion folosite la falsul prin adaugare de text sau prin copiere.
 b.Cercetarea unor valori sau opere de artii se constituie in prezent ca o
categoric dc expertiza de sine statatoare, dintre acestea distingandu-se expertiza
destinata stabilirii autenticitatii unor picturi ori a timbrelor de valoare, datorita
capacitatii de penetrare, reflectare diferita, ori de formare a unei imagini color de tip infrarosu.
c.Descoperirea urmelor suplimentare ale tragerilor cu armele de foe, cum ar
fi inelele de frecare, de metalizare, tatuajul, inelul de afumare, ultimele doua
deosebit de pretioase pentru stabilirea distantei de tragere.
d.Efectuarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ, cum sunt foto­
grafiile de urmarire in conditii de intuneric, fotografii la fata locului in conditii de ceata sau funi.

Join Us On Telegram @plopandreicom

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

Plop Andrei/ #Russia – #Ukraine War: What Will Happen Next?

Plop Andrei/ Lucrarea de master/ – Rolul mass-media în reflectarea conflictelor geopolitice. Studiu de caz: Mass-media în Federaţia Rusă/

Așa erau timpurile! Plop Andrei despre amintiri din copilărie, sport și școală!

Plop Andrei: Update/ De ce are Moldova de o mobilizare generală și de o armată profesionistă! Maia Sandu este AGENTUL de influență al Kremlinului?!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!