How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

7.1. Regimul juridic de folosire şi protecţie al resurselor piscicole din Republica Moldova este stabilit prin Legea regnului animal Nr.439-XIII din 27.04.95. Anexa Nr. 2. Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică (RPRP) // în MO RM nr.62-63/688 din 09.11.1995.

Conform Regulamentului citat, toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile, afluenţii, lacurile, iazurile (heleşteele), lacurile de acumulare) de pe teritoriul republicii, care servesc sau pot servi pentru reproducerea, creşterea şi pescuitul peştelui, altor organisme şi plante acvatice, se consideră bazine piscicole.

7.2. Protecţia resurselor piscicole, a altor organisme şi plante acvatice (crustacee, insecte, amfibii, plante imerse şi submerse), autorizarea şi reglementarea pescuitului şi dobîndirii organismelor şi plantelor acvatice, precum şi controlul de stat asupra respectării legislaţiei în domeniu ţin de competenţa Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.
Coordonarea lucrărilor şi investiţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei, reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole se efectuează de Consiliul ihtiologic, înfiinţat pe lîngă Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, ca organ coordonator şi consultativ.
El se formează din specialişti calificaţi în probleme de protecţie şi reproducere a resurselor piscicole de la organizaţii de cercetări ştiinţifice, instituţii de învăţămînt, întreprinderi piscicole, ministere şi departamente.
Sarcinile de bază ale Consiliului ihtiologic sînt elaborarea şi promovarea unei politici unitare privind activitatea ştiinţifică şi cea economică în domeniul ocrotirii naturii, care ar asigura dezvoltarea, protecţia, reproducerea şi folosirea raţională a resurselor piscicole din bazinele piscicole.

7.3. Serviciul piscicol are dreptul:
 să controleze respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică (RPRP) de către persoanele fizice şi juridice;
 să ceară de la persoanele oficiale şi particulare explicaţii cu privire la încălcarea RPRP;
 să întocmească procese-verbale cu privire la încălcarea RPRP;
 să intenteze acţiuni ministerelor, departamentelor şi altor persoane fizice şi juridice care au încălcat RPRP, în scopul reparării pagubei cauzate resurselor pisciole;
 să controleze mijloacele de transport terestru şi pe apă, uneltele de pescuit, peştele şi alte organisme acvatice în locurile pentru pescuit, la depozite, la cherhanale, la întreprinderile de prelucrare a peştelui şi de comerţ;
 să confişte mijloacele şi uneltele de pescuit, mijloacele de transport terestru şi pe apă cu care s-au săvîrşit contravenţiile, peştele pescuit în mod ilegal, precum şi să ridice documentele respective;
 să modifice în acord cu Consiliul ihtiologic termenele perioadei de prohibiţie a pescuitului, stabilite de RPRP, cu 20 de zile mai devreme sau mai tîrziu, în funcţie de condiţiile hidrometeorologice;
 să determine limitele locurilor de depunere a icrelor şi gropilor pentru iernatul peştelui;
 să permită, în caz de necesitate, unităţilor piscicole care se ocupă cu pescuitul industrial pescuitul neestimat în bazinele piscicole şi în sectoarele de pescuit industrial cu efect de asfixie a peştelui;
 să permită în acord cu Consiliul ihtiologic pescuitul industrial al speciilor de peşti nevaloroşi (cu excepţia perioadei de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit), cu unelte neprevăzute de RPRP pentru pescuitul industruial;
 să permită pescuitul oricăror specii de peşti şi altor organisme acvatice în scopuri ştiinţifice, de aclimatizare a speciilor noi de peşti, de populare cu puiet de peşti a bazinelor de apă şi în cazul pescuitului de control;
 să inspecteze întreprinderile, instalaţiile hidrotehnice, rezervaţiile ştiinţifice, situate în bazinele piscicole, pentru a lua cunoştinţă de respectarea cerinţelor RPRP;
 să permită pescuitul cu mreje, folosind metoda gonirii în bazinele de apă înnămolite şi părăginite;
 să permită pescuitul sportiv şi de amatori în locurile intersize pentru pescuitul industrial şi în perioada de prohibiţie cu un număr limitat de unelte pentru pescuitul sportiv şi de amatori, cu execepţia locurilor de depunere a icrelor, gropilor pentru iernatul peştelui şi căilor de migraţie a peştelui (bazinele şi sectoarele piscicole se determină de către Serviciul piscicol);
 să permită sau să interzică, cu acordul Consiliului ihtiologic, pe un termen de pînă la 5 ani, pescuitul speciilor rare de peşti sau al speciilor periclitate, precum şi aclimatizarea speciilor noi de peşti. (art. 21 RPRP)

How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)

7.4. Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrial sînt obligate:
 să nu admită încălcarea prevederilor RPRP;
 să efectueze, cu acordul Serviciului piscicol, acţiuni pentru protecţia şi reproducerea resurselor piscicole;
 să nu efectueze în bazinele piscicole lucrări care ar afecta condiţiile naturale ale acestora fără autorizarea Serviciului piscicol;
 să marcheze cu semne convenţionale hotarele sectoarelor piscicole;
 să ţină evidenţa pe specii a peştelui pescuit;
 să prezinte Serviciului piscicol documentaţia de evidenţă a peştelui pescuit;
 să permită lucrătorilor Serviciului piscicol să se folosească în mod gratuit de transportul terestru şi pe apă al unităţilor piscicole în timpul exercitării funcţiilor de serviciu;
 să asigure accesul liber al lucrătorilor Serviciului piscicol în locurile pentru pescuit, pe mijloacele de transport, la depozite, în cherhanale şi la întreprinderile de prelucrare a peştelui pentru controalele uneltelor şi metodelor de pescuit, precum şi ale peştelui pescuit;
 să nu depăşească cotele stabilite de pescuit şi să respecte regulile stabilite de folosire a uneltelor de pescuit;
 să efectueze lucrări curente de întreţinere a canalelor şi gîrlelor de alimentare, a izvoarelor de apă şi a zonelor de pescuit;
 să realizeze măsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dăunătorilor peştelui;
 să efectueze lucrări de amenajare a lacurilor, bălţilor, rîurilor, avînd scop protecţia fondului piscicol al acestora. (art. 22 RPRP)

7.5. Regulamentul cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică, prin art. 23, interzice:
• deversarea în bazinele piscicole a apelor reziduale industriale şi menajere neepurate, apelor de la complexele zootehnice, de la spălarea mijloacelor de transport, aruncarea deşeurilor industriale şi menajere, a molozului;
• construirea de zăgazuri şi diguri continue pe rîuri, afluenţi şi canale, scurgerea apei din bălţi, limanuri şi lacuri, cu excepţia cazurilor cînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat se realizează măsuri hidrotehnice de ameliorări sanitare;
• îndiguirea şi refacerea digurilor distruse în luncile inundabile care constituie locuri de depunere a icrelor;
• extragerea nisipului, pietrişului, altor materiale din albiile sau din malurile bazinelor piscicole ce au însemnătate pentru depunerea icrelor sau pentru pescuit;
• staţionarea mijloacelor de transport pe apă în limitelezonelor interzise pentru pescuit, cu excepţia locurilor destinate pentru instalarea geamandurilor, precum şi pentru staţionare în cazuri extreme (ceaţă, furtună, avarii);
• aruncarea nămolului extras în timpul efectuării lucrărilor de adîncire în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatul peştelui şi în locurile pentru pescuitul acestuia;
• înmuierea inului, cînepei, pieilor, coajei de tei, spălarea mijloacelor de transport auto, butoaielor şi ambalajelor în care s-au păstrat chimicale, pesticide şi alte substanţe care afectează regimul hidrochimic;
• folosirea chimicalelor, îngrăşămintelor, pesticidelor pe teritoriul din jurul lacurilor, iazurilor (heleşteelor) şi de-a lungul cursului de apă al rîurilor conform articolelor 6, 13, 15, din Legea cu privire la zonele şi fîşiile de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă;
• efectuarea fără autorizaţia Serviciului piscicol a exploziilor, cu excepţia executării lucrărilor de adîncire pentru menţinerea nivelului navigabil şi de preîntîmpinare a calamităţilor naturale;
• aclimatizarea şi creşterea unor specii noi de peşte, a altor organisme acvatice fără acordul Consiliului ihtiologic;
• cositul stufului, papurii, altor plante acvatice fără autorizaţia Serviciului piscicol;
• transportarea în alte bazine piscicole fără dezinfectarea şi dezinvazia prealabilă a uneltelor de pescuit, folosite în bazinele de apă în care au fost depistate focare de boli infecţioase şi parazitare ale peştilor;
• instalarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare pe mai mult de 2/3 din lăţimea rîurilor, gîrlelor şi canalelor;
• instalarea uneltelor de pescuit în poziţie de şah;
• pescuitul în locurile de depunere a icrelor, în gropile pentru iernatul peştelui şi la o distanţă de 100 m de la hotarele lor;
• tragerea năvoadelor de pe maluri opuse concomitent sau succesiv;
• pescuitul peştelui folosind substanţe toxice şi explozive, curent electric, unelte înţepătoare, arme de foc sau pneumatice;
• pescuitul prin gonire, lovire cu prăjina, cu ostia, cu jupuitorul, cu ajutorul aparatelor de iluminat, prin producerea zgomotului;
• pescuitul industrial folosind momeli naturale sau artificiale;
• pescuitul în bazinele şi lacurile de acumulare nou formate, pînă la dispoziţia specială a Serviciului pescicol;
• aflarea în bazinele piscicole sau în preajma lor cu unelte de pescuit care, conform RPRP, sînt interzise pentru folosire în bazinul respectiv şi la vremea respectivă, cu substanţe toxice şi explozive, cu excepţia cazurilor cînd cu autorizaţia Inspectoratului Ecologic de Stat în bazinele piscicole sau în preajma lor sînt efectuate explozii pentru adîncirea albiei;
• folosirea fără autorizaţia Serviciului piscicol a uneltelor şi metodelor noi de pescuit;
• închiderea cu garduri sau cu unelte de pescuit a canalelor şi gîrlelor de legătură, cu bazinele de apă remonente în terenurile inundabile, dacă prin aceasta se împiedică accesul peştilor în timpul viiturilor de apă, precum şi scurgerea apelor din ele;
• distugerea sau deteriorarea digurilor, bagajelor şi canalelor pescăreşti, taluzurilor şi malurilor înierbate;
• reducerea debitului de apă din bazinele piscicole, dacă aceasta periclitează existenţa faunei piscicole;
• forarea hidrogeolocică fară expertiză ecologică de stat şi fără acordul Serviciului piscicol;
• păstrarea neautorizată cu orice scop a năvoadelor, voloacelor, plaselor, avelor, prostovoalelor, vîrselor, ieterelor, crîşnicelor de către persoanele fizice şi juridice;
• pescuitul de pe mijloacele de transport pe apă neînmatriculate sau fără semne de identificare;
• folosirea mijloacelor de transport pe apă de către persoanele particulare în bazinele piscicole în perioada de prohibiţie şi în locurile interzise pentru pescuit;
• vinderea pretutindeni a peştelui, altor organisme acvatice de către persoanele juridice şi fizice fără documente care confirmă provenienţa legală a mărfii;
• pescuitul sportiv şi de amatori în timpul nopţii;
• confecţionarea şi comercializarea sculelor interzise pentru pescuitul sportiv şi industrial.

7.6. Acţiunea Regulamentului cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică se extinde asupra următoarelor bazine şi cursuri de apă în limitele teritoriale ale Republicii Moldova:
– rîul Nistru şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul de acumulare Dubăsari, golful Goeni, lacul de acumulare Cuciurgan şi braţul Turunciuc;
– rîul Prut şi afluenţii săi cu bazinele de apă construite pe ele, lacul de acumulare Costeşti-Stînca;
– lacul Beleu, bălţile Manta, lacul Cahul;
– rîurile Cogîlnic, Ialpug, lacul de acumulare Taraclia;
– sectorul moldovenesc al fluviului Dunărea.

Este interzis orice pescuit în tot cursul anului:
– la 500 m în amonte şi aval de podurile de peste rîurile Nistru şi Prut;
– la gura de vărsare în rîul Prut a afluenţilor Larga, Vilia, Lopatnic, Racovăţ, Ciuhur, Camenca, Gîrla-Mare, Draghişte, Nîrnova, Lăpuşna, Sărata; la gura de vărsare în rîul Nistru a afluenţilor Ciorna, Răut, Ichel, Bîc, Botna pe o distanţă de 1 km de ambele părţi ale gurilor şi pe cursul acestor afluenţi pe o distanţă de 5 km de la confluenţă şi în braţul Turunciuc pe cursul apei pe o distanţă de 5 km;
– în golful Goieni;
– în lacul Beleu;
– în rîul Nistru în sectoarele de la satul Naslavcea pe o distanţă de 10 km în aval de la barajul lacului de acumulare Dubăsari pînă la podul Chişinău-Poltava;
– în lunca Ohrincea a afluentului Răut;
– în canalul de evacuare al Termocentralei Electrice din Moldova, în lacul de acumulare Cuciurgan la o distanţă de 500 m spre nord şi sud de la confluenţă şi 300 m în largul lacului;
– în albia veche a rîului Prut de la barajul lacului de acumulare Costeşti-Stînca pînă la confluenţă cu albia principală;
– în rîul Prut pe o distanţă de 3 km în aval de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca;
– în rîurile Nistru şi Prut pe sectoarele de 500 m în amonte de la barajul C.H.E. Dubăsari şi, respectiv, de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca;
– în rîurile Prut şi Nistru pe sectoarele de 100 m în amonte şi aval de la vărsarea în ele a canalelor de alimentare a bălţilor şi lacurilor. (art. 28 RPRP)

Este interzis orice pescuit:
– în rîul Prut pe sectorul de la frontiera de stat a Republicii Moldova pînă la satul Teţcani în perioada de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în lacul de acumulare Costeşti-Stînca în perioada de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în rîul Prut pe sectorul de la barajul nodului hidraulic Costeşti-Stînca pînă la satul Giurgiuleşti şi în bălţile Manta în perioada de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în rîul Nistru pe sectorul de la satul Naslavcea pînă la oraşul Camenca în perioada de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în lacul de acumulare Dubăsari în perioda de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în rîul Nistru pe sectorul de la barajul C.H.E. Dubăsari pînă la satul Palanca şi în braţul Turunciuc în perioada de la 15 aprilie – 15 iunie;
– în lacul de acumulare Cuciurgan în perioada de la 25 martie – 31 mai;
– în celelalte bazine pisciole şi cursuri de apă (rîuleţe, iazuri, heleştee lacuri de acumulare, canale) în perioada de la 1 aprilie – 30 iunie, cu excepţia măsurilor tehnologice piscicole. (art. 29 RPRP)

Este interzis în cursul anului pe întreg teritoriul republicii pescuitul următoarelor specii şi familii de peşti şi raci:
– speciile introduse în Cartea Roşie a Republici Moldova;
– sturionii şi hibrizii lor;
– păstrăvul, anghila;
– racii. (art. 30 RPRP)

Este interzisă folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit:
– mrejelor fără coarda de jos;
– năvodului şi plaselor de pescuit cu lungimea dispozitivului de acţionare mai mare cu 1/3 din lungimea aripii respective;
– tralului fără permis special;
– ieterei cu diametrul de peste 1,5 m;
– coteţului, gardului, vîrşei, crîşnicului, prostovolului, ostiei, jupuitorului, undiţei electrice, ecranului, substanţelor narcotice şi otrăvitoare, materialelor explozive şi a curentului electric. (art. 31 RPRP)

7.7. Pescuitul industrial, sportiv şi de amatori în bazinele piscicole naturale se efectuează contra plată sau contra îndeplinirii măsurilor ameliorativ-piscicole şi numai în baza autorizaţiei pentru pescuit eliberate de către Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
Persoanele fizice şi juridice efectuează pescuitul industrial în bazinele de apă şi sectoarele piscicole stabilite de Serviciul piscicol, în conformitate cu contractul încheiat între acestea.
Persoanele fizice şi juridice străine nu au dreptul să practice pescuitul industrial al peştelui şi altor organisme acvatice, cu excepţia cazurilor prevăzute de convenţiile la care Republica Moldova este parte.
Pescuitul sportiv şi de amatori, dobîndirea altor organisme acvatice pentru consum personal se permit tuturor cetăţenilor în bazinele piscicole, cu excepţia celor din perimetrul rezervaţiilor naturale, zonelor prohibite pentru orice pescuit, crescătoriilor de peşti, gospodăriilor piscicole, şi se efectuează numai în cursul zilei de la răsăritul şi pînă la asfinţitul soarelui, în baza permiselor eliberate de către Serviciul piscicol. Într-un şir de bazine acvatice şi sectoare determinate de către Serviciul piscicol, pescuitul sportiv şi de amatori se poate organiza de către asociaţii ale pescarilor şi vînătorilor în baza contractului încheiat între Serviciul piscicol şi asociaţiile corespunzătoare.
Pescuitul sportiv şi de amatori se permite în rîuri numai de pe mal, în lacuri şi iazuri, lacuri de acumulare de pe mal şi din barcă, iar în timpul iernii se permite pescuitul de pe gheaţă (cu excepţia gropilor pentru iernatul peştilor).
Pescuitul din barcă în rîuri este interzis. (art. 35 RPRP)
Pescuitul sportiv şi de amatori este permis cu următoarele unelte:
– undiţe de toate denumirile şi sistemele;
– lansete;
– unelte pentru pescuitul racilor;
– mincioguri.
Celelalte unelte (plase, ave, ietere, năvoade, crîşnice, prostovoale vîrşe, ostii, jupuitoare, undiţe electrice etc.) sînt interzise pentru pescuitul sportiv şi de amatori.

Pescuitul în sectoarele care se află în zonele construcţiilor hidrotehnice, magistralelor de transport, podurilor căilor ferate, porturilor fluviale, construcţiilor, debarcaderelor, unităţilor militare şi rezervaţiilor ştiinţifice se efectuează cu autorizaţia Serviciului piscicol cu acordul organizaţiilor în folosinţa cărora se află obiectivele menţionate.
La proiectarea, amplasarea, construirea şi darea în exploatare a obiectivelor, precum şi la efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole şi în zonele riverane, agenţii economici sînt obligaţi să prevadă în documentaţia de proiect şi deviz mijloace băneşti pentru compensarea pagubelor cauzate resurselor piscicole şi să realizeze, conform Codului apelor, măsuri de protecţie a resurselor piscicole, de asigurare a condiţiilor de reproducere, creştere şi migraţie a peştelui şi altor organisme acvatice. La construcţia barajelor trebuie să fie prevăzute măsuri pentru valorificarea piscicolă a lacurilor de acumulare.
Dacă prin construcţia şi exploatarea prizelor de apă, a altor instalaţii hidrotehnice, efectuarea altor lucrări în bazinele piscicole (lucrări de adîncire, îndreptare a albiei rîurilor, amplasare a ducherilor, conductelor de gaz şi petrol etc.) nu poate fi evitată afectarea resurselor piscicole, persoanele fizice şi juridice care exploatează aceste obiective sînt obligate în acord cu autoritatea centrală abilitată cu gestiunea resurselor naturale şi cu protecţia mediului înconjurător să prevadă efectuarea măsurilor de compensare a pagubelor determinate, calculate şi argumentate sub aspect ecologico-piscicol.

Perscuitul peştelui şi al altor organisme acvatice în scopuri ştiinţifice, de dezvoltare a pisciculturii sau în scopul populării bazinelor de apă cu peşti, precum şi pescuitul de control se efectuează în timpul, în locurile, cu uneltele şi prin metodele de pescuit autorizate de Serviciul piscicol.

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!