How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)

APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.



Importanţă
În introducerea unei lucrări în mod tradiţional se arată cărui domeniu de cercetare îi aparţine aceasta; întrucât finalitatea ultimă sau obiectivul principal, dupa cum se va vedea mai jos, al proiectului este de natură politică, mai precis politică internaţională, domeniul în care se înscrie acest eseu, nu este cel al microeconomiei (caz în care s-ar fi studiat condiţiile intrării pe piaţă cu o televiziune care emite internaţional având caracter comercial, adică de afacere), nu este nici domeniul managementului de proiecte (caz în care s-ar fi arătat cum se strâng şi se planifică resursele pentru realizarea acestui post de televiziune), ci este domeniul politicii internaţionale, situaţie în care suntem mai interesaţi de capacitatea de vector de influenţă a postului, de conţinutul său editorial, de măsura în care reuşeşte să propage interesele celui care finanţează postul, în cazul de faţă statul roman. Aşadar, ne miscăm în domeniul politicii internaţionale, anume în subdomeniul care priveşte influenţa pe care o au media atât la nivel naţional al receptorilor, cât şi la nivelul relaţiilor dintre naţiuni.
            Trebuie recunoscut de la început că prima ţintă a unei astfel de iniţiative este formarea opinei publice din ţările receptoare şi drept consecinţă influenţarea atitudinilor acestora faţă de aparţinătorii ţării care emite, în cazul de faţă, românii, cu o menţiune specială a faptului că o schimbare în opiniile şi atitudinile cetăţenilor acestora, determină şi modificări în comportamentul politicienilor, al decidenţilor din ţările respective.
            În faţa unei astfel de propuneri, prima mare întrebare este ce rost ar avea un astfel de post, atunci când este cunoscut că atât Televiziunea Română, cât şi Radioul au servicii internaţionale, acesta din urmă chiar în limbi străine, care distribuie în principal informaţii despre România.
            Răspunsul la această întrebare este dublu, pe de-o parte aceste media româneşti nu au o audienţă cu adevarat internaţională, ele sunt urmărite mai ales de românii expatria; pe de altă parte, având un conţinut editorial alcătuit în mare majoritate din ştiri despre România, în condiţiile în care este evident că aceste media exprimă poziţia statului român, a puterii prezente la Bucureşti, el se bucură de o credibilitate redusă şi nu pot dizloca opiniile negative despre români.
            Chiar aceste răspunsuri arată direcţia în care ar trebui lucrat pentru ca un astfel de post să-şi realizeze obiectivele, anume o cât mai largă audienţă şi o cât mai mare credibilitate.[1] A exprima însă aceste deziderate, nu e suficent pentru ca în clipa în care s-ar purcede la realizare lor am observa ca un astfel de post de televiziune românesc International Voice of Actuality (în continuate IVA) ar trebui să joace în liga mare a emiţătorilor internaţionali.
            Ori a face acest lucru, înseamnă sume foarte mari de bani, uneori de ordinul miliardelor de dolari pentru că, în vederea asigurării credibilităţii, postul ar trebui să aibă o reţea de corespondence şi de birouri, personal calificat pentru editare în mai multe limbi şi evident personal pentru prezentarea ştirilor în aceleaşi limbi; altminteri el este obligat ca actualele canale să transmită 80%, 90% ştiri interne şi doar 10% , 20% ştiri internaţionale din surse secundare şi nu şi-ar atinge obiectivele.
            Pentru că am menţionat deja de doua ori obiectivele, este potrivit să spun că obiectivul principal este promovarea imaginii României; dacă vom compara acest obiectiv cu acelea ale unor reputate staţii internaţionale, vom observa că acestea din urmă au mult mai multă grijă pentru obiectivitate, vorbind despre educare, informare şi divertisment (BBC)[2], să acopere problemele internaţionale şi să exprime poziţia Franţei asupra acestora (France 24)[3], să promoveze libertatea şi democraţia prin informaţii obiective (VoA)[4]samd.
            Urmează de aici încolo ca aceste obiective să fie rafinate, astfel, să promoveze România arătând aderenţa autentică a acesteia la valorile libertăţii şi statului de drept prin informare obiectivă şi dezbatere a tuturor punctelor de vedere.
            Faţă de acest obiectiv principal se pot formula obiective secundare: realizarea unei imagini obiective despre România prin integrarea unei proporţii moderate de ştiri oneste despre ţară şi realităţile ei în fluxul general de informaţii. Aducerea la cunoştinţa opinei publice internaţionale, a poziţiilor României şi asfel schimbarea percepţiei asupra ţării, iar prin acestea creerea unui grad de atractivitate a investiţiilor străine şi facilitarea eforturilor diplomatice ale oficialilor români, în măsura în care postul va reuşi realizarea acestor obiective, va fi un bun instrument al diplomaţiei culturale, luând aici termenul cultura în cel mai larg sens antropologic al său.
            În termeni economici, a investi asemenea sume, de ordinul miliardelor de dolari, pentru un post internaţional de televiziune, presupune un cost de oportunitate, adică a prefera această investiţie în dauna uneia second best cum ar fi realizarea de unităţi productive, de autostrăzi, de locuinţe sociale etc. Evident este o decizie politică dificil de luat pentru care trebuie calculate cu grijă beneficiile pe termen lung. Cu siguranţă alte ţări au avut această idee, iar faptul ca nu au pus-o în practică este un semnal negativ pentru propria iniţiativă. Ceea ce trebuie avut în primul rând în vedere este faptul că pentru intrarea pe piaţă, costurile sunt chiar mult mai mari decât pentru funcţionarea propriu-zisă a postului. Judecând prin analogie, să ne gândim la remarca cinică, dar realistă a lui Cioran atunci când Noica şi-a intitulat una dintre cărti Sentimentul românesc al fiinţei, eseistul parizian întreba ce vrea să fie acest sentiment paraguayan al fiinţei? Dacă cineva din Paraguay deschide televizorul şi are de ales între BBC şi IVA, la care anume se va fixa?
            Al-Jazeera a reuşit să fie o voce alături de CNN, BBC etc. profitând de doua condiţii reunite: o sumă de intrare pe piaţă mai mare de 10 miliarde de dolari şi faptul că este o voce a lumii arabe care a descris obiectiv cel mai fierbinte conflict din lume din ultimele decenii, cel din Golf. Admiţând că ar exista o asemenea sumă de bani disponibilă, despre ce ar relata televiziunea noastră, despre problema emigraţiei româneşti? Despre unirea Basarabiei cu România? Despre întâlnirea lui Victor Ponta mediată de Tony Blaier cu Barak Obama la înmormântarea lui Nelson Mandela?
            Fiecare din aceste evenimente sunt relevante pentru români şi unele dintre ele reprezintă chiar simptome – ca unirea Basarabiei cu România- pentru balanţa de putere în Eurasia şi chiar în lume sau pentru starea Uniunii Europene- ca problema imigranţilor români din Anglia-, dar sunt doar simptome, nu cauze, nu probleme majore ca războaiele din Golf pentru resursele de petrol şi gaze.
            A recunoaşte aceste aspecte înseamnă tocmai a servi proiectului nostru, pentru ca în loc să-l montăm dintr-o dată cum a fost cazul Al-Jazeera, îl putem construi treptat, într-un deceniu de expemplu, cu voinţă politică şi planificare strategică de la resurse financiare şi dezvoltarea reţelei de corespondenţi până la realizarea credibilităţii, acordând atenţie unei prezentări de ştiri despre România şi a prezentării intereselor acesteia, care să nu distrugă obiectivitatea informaţiei.
            În acelaşi timp trebuie să observăm că, o asemenea acţiune presupune onestitate şi să acceptăm că defectele noastre nu sunt doar de imagine pentru a fi remediate printr-o contra-ofensivă mediatică; clasa politica ineptă, corupţia, iniţiativa cetăăenească tot mai slabă sunt realităţi.
           
            În tradiţia carteziana în care trăim şi în care se desfăşoară oricare cercetare, în mod natural, pentru răspunsul la întrebări se formulează ipoteze de cercetare. Formularea unei ipoteze de cercetare nu are sens decât în cazul în care legăm o cauză sau o condiţie cu un anumit efect.
Problema este ca în această succesiune logică, obiective-intrebari de cercetare- ipoteze, “in cele din urma observatia este cea care determina falsitatea sau adevarul ipotezelor”[5].
            Ori observatia nu se poate face decat post-hoc, dupa ce investitiile majore au fost facute. Astfel ca trebuie să avem conştiinţa faptului că proiectul pe care îl facem este riscant, reuşita lui depinde de factori greu de controlat precum voinţa politică, resurse financiare.
            Cel puţin la nivelul la care ne aflăm, al unui experimentum mentis, proiectul se dovedeşte interesant şi stimulator.
Obiective
            Formulând ca obiectiv principal promovarea intereselor naţionale ale României, aşa cum impune logica oricărei cercetări, pe seama lui trebuie formulată principala întrebare de cercetare, iar pe seama ipotezelor secundare se formulează întrebari secundare de cercetare.
            În cazul nostru principala întrebare este cum anume poate fi promovată imaginea României, iar întrebările secundare sunt în ce măsură şi în ce modalităţi se poate forma o opinie obiectivă şi pozitivă despre România, cum pot fi atraşi mai multi investitori străini etc.
            Obiectivele specifice:
IVA v-a interveni în momentul  când unii guvernanți ai unor ţări vor încearca să distrugă valorile și aspirațiile României,  trasmiterea unui eveniment în cadrul unei rețele globale de știri v-a forța adoptarea unor politici rapide.  Cu  cât notorietatea unui asemenea actor mediatic  este mai solidă  în plan internațional cu atât  influența  sa asupra proceselor globale, precum  politica externă a statelor, securitatea internaţională, strategiile economice la scară mare, a politicilor sociale. Aceşti guvernanţi vor fi obligați  să acţioneze într-un mediu în care  decizia lor trebuie să fie un răspuns la presiunea  impulsului imaginii de televiziune. Mass-media exercită o serie de influențe sociale prin funcţia lor de supraveghere a deciziilor și activităților publice în special celor guvernamentale prin faptul că informația opnia publică și prin aceasta exercită implicit o funcție formativ educativă. Pentru a capta încrederea unor factori de decizie se v-a folosi de metode precum favorizarea unor scurgeri accidentale de informații  sensibile sau interpretări trunchiate. Discreditarea unei persoane, crearea unor neînțelegeri între națiuni, dezinformarea opiniei publice în ansamblul său.  Dezinformarea reprezintă ansamblul procedeelor dialectice puse în joc în mod intenționat pentru a reuși manipularea perfidă a persoanelor  grupurilor sau a unei întregi societăți în scopul de a le devia conduitele politice de a le domina gândirea sau chiar de a le subjuga.
Marii magnații ai presei sunt, în primul rând oameni de afaceri, ale căror interese economice pot fi realizate în srânsă concordanță cu anumite evoluţii politice favorabile. Informarea corectă  a  opiniei publice  este alterată în măsuri  mai mică sau mai mare de procese involuntare de distorsionare a comunicării prin dezinformare, intoxicare, manipularea, influenţarea, înșelăciune, amăgire, intimidare, diversiune. Cosmetizarea adevărului, accentuarea doar a anumitor aspecte și alte asemenea procedee pot crea percepția publică dorită de către emiţător păstrându-se aparența de autenticitate și de obiectivitate. Reporterii şi  editorii vor acorda o atenţie specială, subiectivă unor reportaje, dar care trebuie să  influențeze într-o direcţie pozitivă afacerile  unor persoane din România. Obiectivele  IVA vor prezenta diferite tipuri  și niveluri care să-i reprezinte în interesul şi avantajul românilor şi ale partenerilor cu condiţia  ca aceştia să aspire la valorile României.
Internetul oferă posibilitatea unei relații  de comunicare  directă  între diferiți  lideri  de opinie din presă iar internauții navighează în căutarea  unor informațiile de interes  în anumite domenii de divertisment pe când știrile de actualitate și de interes general sunt procurate de la televiziune.  Marile trusturi media nu au doar un rol pasiv de martor și difuzor al evenimentelor, ci chiar influențează mersul acestora. Efectul CNN – ca urmare a căruia se produce o distorsionarea a semnificației evenimentelor: semnificația  lor locală este afectată în favoarea celei globale. Mediatizarea din perspectiva emoțională a unor crize  umanitare, schimbă ordinea priorităților de pe agenda politică a guvernelor – abordarea prioritară  a unor  teme de reîntregire a ţării cu   Republica Moldova dar  şi a teritoriilor româneşti aflate în componenţa unor ţări vecine.  IVA v-a reprezenta un mijloc de difuzare extrem  de important și eficace în punerea în practică a acțiunilor  de dezinformare. Dezinformarea v-a avea ca publicuri țintă grupuri mari de oameni chiar societăți întregi. Prezentarea românilor din teritoriile pierdute  drept victime are un efect imediat asupra opiniei publice, care, prin mecanisme de psiholgie colectivă, va simpatiza întotdeauna cu victima –  aceasta se va face pentru a stimula sau favoriza anumite evoluții politice și globale.
Ipotezele cercetării
 Imaginea României pe plan internațional este în mod cert una negativă.  Este suficient să ne focalizăm atenția pe evenimentele ce s-au petrecut în 2013, evenimente care au fost intens relatate și dezbătute de mijloacele de comunicare internaționale, pentru a ne contura o imagine despre ceea ce înseamnă Romania. În urma unei priviri de ansamblu în presa internațională putem deduce faptul că România este o țară cu un deficit democratic puternic, unde se ascunde adevăratul motiv referitor la neacordarea vizelor americane, o țară unde învățământul este mecanizat și nu pune accent pe dezvoltarea și consilierea elevilor în a își urma vocația, o țară ce vinde carne de cal pe post de carne de vită și nu în ultimul rând România, una dintre cele mai sărace țări ale Uniunii Europene, provoacă teamă din cauza cetățenilor români de etnie romă și respingere în vederea aderării la spațiul Schengen sau in vederea ridicării restricțiilor pentru piața muncii în interiorul Uniunii Europene, iar lista poate continua.
            Percepția despre România la nivel global este una negativă, însă în același timp este una subiectivă pentru că funizorii de presă internațională relatează informația din perspectiva lor și în avantajul lor. În abordarea metodologică, am analizat modul de relatare a trei subiecte ce descriu situația din România, luând ca surse atât trusturi de presă din țările implicate direct in dezbateri cât și tări neutre. Astfel vom putea observa faptul că toți transmițătorii au relatat aceleași puncte de bază și nu au existat mari diferențe între aceștia. După cum vom putea vedea și furnizorii de reportaje la nivel internațional care nu au fost implicați în mod activ în dezbateri (cu ar fi Rusia reprezentată de Russia Today) au oferit o alternativă pentru știrile relatate la nivel internațional, însă au preferat să relateze punctul de vedere al Marii Britanii, Franței sau Germaniei și nu pe cel al României. Rezultatul, în urma reportajelor analizate este acelasi,  imaginea și percepția României la nivel internațional este una negativă. Însă acest lucru s-a realizat și din cauza faptului că România nu a avut drept la replică decat pe scena locală, pentru că România nu există ca decident în sfera presei internaționale, aceasta neavând un mijloc de comunicare care sa transmită la nivel global.
Ipoteza transversală constă în realizarea unei imagini obiective a României la nivel global. Mijloacele de comunicare în masă joacă un rol foarte important în crearea imaginii de stat mai ales că sunt capabile să treacă cu usurință de limitele granițelor statelor. Astfel emițatorii internaționali au o importanță și o influență extraordinară ca formatori de opinie. La nivel internațional emițătorii urmaresc prezentarea punctului propriu de vedere în ceea ce privește domeniul stirilor externe. Insă, în timp ce vor prezenta o simplă alternativă a știrilor internaționale, aceștia vor critica rareori spre niciodată țara de care aparțin sau politica externă a statului autohton.
Astfel,  odată cu realizarea unei imagini obiective a României putem spera și la crearea unei imagini pozitive pe plan mondial care să ducă la realizarea obiectivelor acestui proiect.

Prezentarea şi explicarea abordării teoretice
În ceea ce privește metodologia, de-a lungul lucrării am recurs la două tipuri de abordări, și anume, cea comparativă, dar și cea istorică pentru că am avut în vedere istoricul celorlalte televiziuni de profil şi evenimentele care au condus la înfiinţarea lor. Pentru a înțelege fenomenul mass-media în cazul politicii internaţionale și maniera în care se implementează în domeniile aferente, în termeni de succes sau eșec, am analizat cazurile televiziunilor ca  BBC, CNN, France 24, Al-Jazeera.
Metodologia folosită pentru ipoteza centrală a proiectului constă în efectuarea unei analize comparative a celor mai dezbătute teme despre România anului 2013, preluate din presa internațională. Am ales trei subiecte de maximă importanță și cu impact puternic la nivel internațional ce au avut și încă au un rol important în conturarea imaginii României, și anume: exportul cărnii de cal drept carne de vită din abatoarele românești către Europa, aderarea României la spațiul Schengen și ridicarea restricțiilor de pe piața muncii pentru români în nouă țări din Uniunea Europeană.
Pentru cercetare am ales diferite trusturi de presă din Marea Britanie (BBC News, The Telegraph), Franța (Le Monde, AEUD Info), Germania (Deutsche Welle și Der Tagesspiegel) și Rusia (Russia Today).
Primul subiect abordat, scandalul cărnii de cal din Europa în anul 2013, a fost declanșat de identificarea de carne de cal nedeclarată în preparate cu carne de vită, congelate sau necongelate și comercializate de mari lanțuri de magazine din toată Europa. În acest scandal alimentar a fost implicată și România, fiind considerată locul de producție pentru această carne de cal. The Telegraph a relatat “în general atunci când un fermier nu mai are nevoie de un cal, acesta îl vinde pentru a fi exportat în tările unde carnea de cal este acceptată ca alternativă pentru vită, miel sau porc. În acest scop peste 10,000 de cai au fost exportați din Romania în acest an.”[6] Presa germană împărtășește această idee și susține că “România a produs în jur de 14.000 de tone de carne de cal în special pentru export. Iar acestă cantitate este în continuă creștere ca urmare a interdicției circulării căruțelor trase de cai pe străzile din Romania. Carnea de cal costă numai o șesime din carnea de vită produsă sub cele mai stricte reguli.”[7] Russia Today prezintă o sinteză a reportajelor europene si declară următoarele: “Ideea generală ar fi următoarea: carnea de cal comercializată drept carne de vită se produce în România și Polonia, se procesează în Franța, se livrează în Marea Britanie având etichete false și astfel periculoasa carne ajunge să fie distribuită în Spania, Olanda, Franța și în alte țări europene. Probabil această carne ajunge și in Rusia”.[8]          Un alt eveniment ce a pus România într-o lumină negativă in 2013 a fost împotrivirea Franței și Germaniei față de intrarea României în spatiul Schengen. Presa internatională a adoptat sau dezbătut atitudinea celor două state. Presa franceză menționează: “Franța a reafirmat luni, 30 septembrie, ostilitatea față de intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen în conditiile actuale de control la frontierele externe ale celor două țări, prin intermediul ministrului afacerilor externe, Laurent Fabius, pe France International”.[9] După cum am menționat și în  Germania atitudinea este una de opoziție: Guvernulfederalrefuză să elimine controalele la frontieră pentru Bulgaria șiRomâniaAmbele țări nu sunt încă pregătite să adere la Spațiul Schengena criticat ministrul de InterneFriedrich.” [10]Russia Today relatează hotărârea Franței  de a nu accepta intrarea României în zona Schengen din cauza problemei migrarării romilor “O furtună de critici lovește Franța după ce ministrul de interne respinge imigranții de etnie romă” , iar “Franța insistă în a nu permite României și Bulgariei să intre în zona Schengen ”[11].
            Ultimul subiect abordat pentru evidențierea portretizării negative a României pe plan internațional se referă la ridicarea restricțiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari în noua țări din Uniunea Europeană. Acest fapt a dus la mari tensiuni in interiorul Uniunii Europene în special în Marea Britanie și Germania, situația escaladând în decembrie 2013 – ianuarie 2014.
            Reportajele realizate de BBC World, canalul international de televiziune britanic,  portretizează în mod negativ imaginea Romaniei.  David Cameron a declarat că <vrea să se asigure că oamenii vin în Marea Britanie din motive cinstite“, nu doar pentru a pretinde beneficii>.[12] De asemenea,  Mark Harper, ministrul de stat britanic pentru imigrație, spune că guvernul a înăsprit” sistemul de beneficii pentru a se asigura  persoanele care vinîn Marea Britaniefac acest lucrupentru a găsi un loc de muncă și nu pentru a cere beneficii.[13]Aceași părere o împărtășește și Nigel Farageliderul partidului naționalist UKIP, care numește permiterea migrației necondiționate pentru români și bulgari in Marea Britanie ca fiind un act “iresponsabil”.[14]  Situația este asemănătoare și în Germania, unde tema migrației este caracterizată de respingere și teamă, Germania fiind una dintre țările care a încercat să mențină pe cat de mult posibil restricțiile privind românii și bulgarii pe piața internă a muncii “Începând cu 31 decembrie 2013 aceste restricții nu vor mai exista, fapt ce a dat naștere unei dezbateri imediate in Germania în ceea ce privește înăsprirea regulilor pentru imigranți, susținută de Uniunea Creștin Democrata (CSU). Politienii se tem că migranții din cele mai sărace țări ale Uniunii Europene ar putea fi atrași mai ales de beneficiile sociale din această țară. ” [15]   Russia Today preia știrea din presa britanică, în special  din “Daily Mail” și “The Observer” și transmite astfel: “Panică de imigrație: Marea Britanie se teme de valul de imigranți ce va veni odată cu căderea restrictiilor de pe piața muncii ”[16] sau prezintă știrea prin intermediul unui articol despre speech-ul reginei Marii Britanii din 2013 “în speech-ul din acest an s-a făcut referire și la o serie de noi măsuri ce vizează limitarea imigrației în Marea Britanie în special din țările mai sărace ca România sau Bulgaria”. [17]
Deși analiza acoperă un număr limitat de evenimente ce s-au desfășurat într-o perioadă relativ scurtă de timp, aceastea au un impact puternic la nivel mondial și reușesc să redea întocmai percepția României la nivel international.
Pentru a demostra ipoteza secundară nu avem nevoie de o altă metodologie sau de alte exemple de reportaje. Cele expuse mai sus sunt necesare și suficiente pentru a arăta faptul ca fiecare entitate media internațională va relata din perspectiva proprie tema dezbătută și va face tot posibilul sa creeze un portret pozitiv al statului de care aparține. Rata de reușită este ridicată, iar beneficiile sunt de necuantificat. Drept exemple putem menționa – BBC, CNN, VoA, France 24, Al-Jazeera și multe altele.
România, de asemenea, are nevoie să își asigure un spațiu iconic și cultural, să contruiască și să susțină un dialog pe scena globală și nu în ultimul rând  România are nevoie să își creeze o identitate obiectivă la nivel internațional, toate aceste lucruri putând duce la schimbarea de fapt a politicii globale.
            Pentru moment dorința pentru recontextualizarea României pe plan internațional se observă numai accesând link-ul catre pagina virtuală a Ministerului Afacerilor Externe din România, însă este timpul ca România să poată “purta un dialog media” la nivel internațional, să poată “oferi replică” tuturor trusturilor internaționale ce periclitează imaginea României pe scena internațională.

Comentarea Bibliografiei Utilizate
Studiul asupra influenţei mass-media în politica internaţională a determinat proiectul înfiinţării unui post de televiziune românesc, dar cu o putere semnificativă în contextul globalizării. Diverse surse pertinente au fost selecţionate permiţându-ne, astfel, să ducem la bun sfârşit propunerea. In acest areal includem lucrările de specialitate în domeniul mass-media care au contribuit la formarea unei pareri avizate, articolele ştiinţifice şi articolele din presa internaţională din care am analizat percepţia celorlaţi asupra identiţăţii româneşti.
Ajutându-ne de lucrările ştiinţifice, am  extras teoriile ce vor analiza în detaliu conceptul de mass-media şi obiectivele stabilite.
Există teorii specifice cu privire la efectele mass-media şi în cazul acesta, vom vorbi de patru abordări generale. În unele situaţii, unele dintre aceste puncte de vedere ar putea fi considerate piese de muzeu, dar ele se repete în diferite contexte, în dezbaterile contemporane asupra mass-mediei. Pe scurt acestea sunt: o teamă conservatoare a culturii de masă difuzată în mass-media unei mase democratice populiste; perspective marxiste și neo- marxiste despre cultură şi mass-media (marxismul clasic și noțiunea de ,,bază și suprastructură”, Economia politică a mass-mediei); noțiunea de ,,industria culturii ” , asociată cu scriitorii primei generații ai Școlii de la Frankfurt. Teoria democratic liberală și mass-media sunt descrise ca fiind esențiale pentru pluralism și pentru  ,,o sferă publică”, în care opinia publică poate fi formată în mod independent.
Cercetare contemporană se bazează pe acest abordare, dar pune  accent mai mult pe metodele empirice de investigare a rolului politic și impactului ( inclusiv ,,percepţie” ), a mass-mediei și mesajele transmise în situații particulare. Aceasta presupune examinarea mesajului mass-media (articolul din ziar, emisiunea de știri, etc ) , dar, de asemenea şi  problemele legate de producție (cine controlează mass-media în cauză ? Cum sunt ele organizate ? Câtă autonomie au jurnaliștii?) şi de asemnea cum interpretează cetăţenii mesajul (cum oamenii interpretează sau citesc mesajele  mass-media).[18]
În contrast cu aceasta este o tradiție liberală care vede mass-media ca fiind esențială pentru dezvoltarea democrației. Mass-media contribuie  la asigurarea drepturilor de cetățenie prin diseminarea informațiilor și  pluralismul  opiniilor.
Prin acest proces ,,opinia publică” formează și influențează  guvernul.  Media este considerată  ca fiind esențială  pentru funcționarea unei sfere publice de dezbateri deschise. Presa a constituit o sfere publică în care o dezbatere politică deschisă i-ar putea lua locul. Libertatea presei s-a dezvoltat ca  principiu în timpul valului de democrație de la sfârşitul  secolului al XVII-lea și  secolul al XVIII-lea.
John Keane a identificat trei concepte care stau la baza cererii de libertate a presei :[19]Teologic – un forum care permite omului  de a deduce între bine și rău ( John Milton) ; Drepturile individuale . Libertatea presei libertate garantată din partea elitei politice (John Locke);  obţinerea  adevărului –   argumentul de contracarare a   minciunilor. Toate noțiuni trebuie să fie contestat sau se va transforma în dogmă . (John Stuart Mill , On Liberty). Mass-media ar  facilita – din această perspectivă  – o piață a ideilor, promovând  dezbaterile pluraliste şi libera formare a opiniei publice în ceea ce Jurgen Habermas numește ,,sfera publică “.[20]


Evaluarea Impactului Implementării Proiectului
Interdependența tot mai mare între diplomație și  comunicare este în mod clar ilustrată  prin intensificarea cooperării între diferite ministere cum ar fi Ministerul Afacerilor Externe şi  cel al Culturii. Într-un context diplomatic relativ  delicat pentru România şi pentru  evoluția sa, importanța reprezentării internaționale mass-media a dobândit un rol crucial. În plus,  Europa are nevoie de o susţinere crescută pentru a-şi exprima vocea  pe celelalte continente, motiv pentru care guvernul român va dori să creeze un lanț mass-media care să permită  atât României, cât şi celorlalte state să-şi  exprime poziţia pe scena diplomatică internațională . Acest canal va dori să evite să aducă prejudicii diplomaţiei române, ci va contribui la dezvoltarea unei strategii de expunere a informaţiilor în aşa manieră incât să contureze o imagine veridică asupra evenimentelor atât din punct de vedere românesc, cât şi internaţional.
Incertitudinea cu privire la conturarea  misiunii  reale a canalului  poate complica punerea sa în aplicare sau  limitarea şanselor  sale de reuşită.
Cu toate acestea, importanța reprezentării mass-media la nivel internațional este o problemă culturală importantă, care merge dincolo de dimensiunea diplomatică și conturează o imgine asupra  prezentului, România  demonstrând  o anumită letargie în domeniu.
Politica democratică accentuează domeniul mass-media în demersurile democratice şi în formarea ,,opiniei  publice”. Cu toate acestea, mass-media nu se limitează la însuşirea de către cetăţeni a unor caracteristici de observatori neutri, ci îi determină pe aceştia să devină părţi ale jocului politic.



[1] Cf., Brian Rotheray, Good News from a Far Country? Changes in international broadcast news supply in Africa and South Asia, University of Oxford, 2010 , p.13
[2] Cf., ibidem, p.21
[3] Cf., ibidem, p.16
[4] Cf., ibidem, p. 25
[5]  D. Colton and R. W. Covert, Designing and Constructing Instruments for Social Research and Evaluation, John Wiley & Sons, San Francisco, 2007, p. 106
[6]http://www.telegraph.co.uk/foodanddrink/foodanddrinknews/9859915/Horse-meat-scandal-How-horses-slaughtered-in-Romania-end-up-on-British-plates.html, de Patrick Sawer, Bianca Toma, in București și Peter Allen, în Paris, 10 februarie 2013, 4 ianuarie 2014
[7] http://www.tagesspiegel.de/weltspiegel/pferdefleisch-skandal-europaweite-suche-nach-einem-schuldigen-laeuft/7768104.html, Matthias Thibaut, 11.02.2013, 04.01.2013
[8]http://rt.com/business/eu-horse-meat-ban-292/, 22.02.2013, 05.01.2013
[9] http://rt.com/news/france-roma-immigration-criticism-comments-348/, 25.09.2013, 05.01.2013
[10] http://www.dw.de/deutsches-veto-gegen-schengen-erweiterung/a-16642545, 03.03.2013, 04.01.2013
[11] http://www.aeud.fr/France-Paris-oppose-a-l-entree-de.html, 30 septembrie 2013, 04.01.2014
[12]http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-21523319, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014
[13]http://www.bbc.co.uk/news/uk-25564778, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014
[14]http://www.bbc.co.uk/news/uk-25563222, 1 ianuarie 2014, 4 ianuarie 2014
[15]http://www.dw.de/angst-vor-den-%C3%A4rmsten-in-europa/a-17338621, Jennifer Fraczek, 02.01.2014, 04.01.2014
[16]http://rt.com/news/uk-migrants-restrictions-work-034/, 31.12.2013, 05.01.2013
[17] http://rt.com/news/queen-speech-eu-immigration-992/, 08.05.2013, 05.01.2013

[18] Vezi noțiuni de cadre mass-media și ,,agenda-setting ” ; noțiunea Chomsky a ,,modelului de propagandă ” , și noțiuni Stuart Hall de codare și decodare.

[19] James Curran, Ivor Gaber, and Julian Petley, Culture Wars The Media and the British Left, by Edinburgh University Press, 2005, 156-171.

[20] Jurgen Habermas, Structural Transformation of Public Sphere, Cambridge: Polity, 1991.





  


Autori:                                                                                         
      
                                                                

How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
IACOVOIU Irina
PRIOTEASA Sarah
SLAMNOIU Cătălina-Oana
PLOP Andrei

Join Us On Telegram @plopandreicom

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

Plop Andrei/ #Russia – #Ukraine War: What Will Happen Next?

Plop Andrei/ Lucrarea de master/ – Rolul mass-media în reflectarea conflictelor geopolitice. Studiu de caz: Mass-media în Federaţia Rusă/

Așa erau timpurile! Plop Andrei despre amintiri din copilărie, sport și școală!

Plop Andrei: Update/ De ce are Moldova de o mobilizare generală și de o armată profesionistă! Maia Sandu este AGENTUL de influență al Kremlinului?!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!