How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Denumirea completa – S.A. “Fabrica de drojdii din Chisinau”.
Compania este plasata in zona industriala a or. Chisinau pe adresa strada Uzinelor, nr.1. Statutul legal – Societate pe actiuni inregistrata la 11 iulie 1995.Fabrica de drojdii a fost construita in cadrul combinatului de panificatie din or. Chisinau in anul 1964 cu o capacitate de producere de 2500 tone anual. In anul 1968 capacitatea ei a fost majorata pana la 6600 tone anual. Pana in anul 1986 fabrica a functionat in componenta combinatului de panificatie din Chisinau, iar din 1986 pana in prezent – ca itreprindere desinestatatoare. In iulie 1995 devine societate pe actiuni de tip deschis cu o cota esentiala a statului. In 1999 statul isi vinde pachetul sau de actiuni. La momentul actual intrepinderea este complet privata. S.A. “Fabrica de drojdii din Chisinau” numara 133 de lucratori. Compania produce drojdii presate impachetate in pachete de 1 kg si 100 g si drojdii lichide. Drojdiile sant vandute pe piata locala. Materia prima de baza este melasa – furnizor Combinatele de zahar din Moldova. Celelalte materii prime sant produse chimice de import (Rusia, Belorusia, Ucraina, Polonia, Romania) – acid sulfuric, laprol, apa de amoniac, sulfat de amoniu, diamoniu fosfat, extract de malt etc.Cifra de afaceri оn anul 1999 a constituit 11 milioane lei. Profitul net – 0,6 milioane lei. Pe parcursul ultimelor ani a fost inregistrata o scadere a volumelor de producere:· 1997 – 3426 tone de drojdii · 1998 – 2918 tone de drojdii · 1999 – 2714 tone de drojdii 2000 preliminar – 2600 tone de drojdii.In 1999 intreprinderea a consumat 4574 tone de melasa in valoare de 1,6 milioane lei. In total au fost consumate materie prima si materiale in valoare de 3,2 mil. lei ceea ce alcatuieste 41% din costul total.Fabrica de drojdii este un mare consumator de energie electrica, abur si apa. Ea consuma anual aproximativ 3,6 milioane kW de energie electrica, 2-3 mii Gkal de abur, 260 m3 de apa. Costul utilitatilor constituie 25% din costul total si are o tendinta de crestere.Sarcina principala a intreprinderii consta in utilizarea apelor reziduale pentru producerea biogazului. Acest proiect va avea un efect economic si ecologic considerabil.Din iulie 1999 in Republica Moldova, datorita eforturilor comune a “Centrului De Prevenire A Poluarii Industriale” (CPPI), Ministerului Mediului si AmenajariiTeritoriului si Ministerului Industriei si Energeticii, a inceput implimentarea programei internationale “Cleaner Production” (CP).La 3 mai anul 2000 8 intreprinderi a or. Chisinau (Carmez, Lapte, Floare-Carpet, Fabrica de drojdii din Chisinau, Avicola-Roso, Agroconservit, CET-1, Piele), fiind pionerii implimentarii principiilor “Cleaner Production” la intreprinderile sale, s-au incadrat in programul-training, desfasurat de catre Centrul (CPPI) in comun cu Centrul Rus-Norvegian “Producere Pura” si finansat de NIF, Fondul National Ecologic si intreprinderile – participante.La 14 noiembrie de catre audientii programului-training au fost prezentate rapoartele despre lucrul efectuat si proiectele grupei B si C ( ce necesita investitii si cu termenul de recuperare de la 1,5 pina la 3 ani), care constituie partea de baza a planurilor prelucrate a intreprinderilor privind imbunatatirea mediului inconjurator si dezvoltarea economica.In perioada desfasurarii programului au fost elaborate:· Proiectele (masurile) grupei A – 80 (implimentate – 53, in plan – 27)· Proiectele grupei B – 22 (implimentate – 6, in plan – 16)· Proiectele grupei C – 11 (implimentate – 0, in plan – 11)Din ele
1. consumarea apei – 252. conservarea energiei – 343. conservarea caldurii – 124. minimizarea deseurilor solide – 35. micsorarea cantitatii apelor reziduale – 96. reducerea BPC in apele reziduale – 97. micsorarea producerii deseurilor organice – 78. micsorarea cazurilor de nimerire in apele
reziduale a substantelor toxice – 69. micsorarea aruncarilor in atmosfera a gazelor – 510. si altele – 6Dupa rezultatele obtinute si evaluarile prealabile, participarea la program a adus un avantaj simtitor nu numai mediului inconjurator, dar si intreprinderilor.Aplicarea metodologiei “CP” acorda o influienta favorabila mediului, dovada acesteia sunt rezultatele programului primite:(15 noiembrie 2000)· conservarea energiei – 300 000 kWt/ora· micsorarea consumului de apa – 400 000 m3/an· minimizarea deseurilor – 10-30%· micsorarea continutului de substante daunatoare in apele reziduale – 40%· conservarea caldurii – 3020 Gkal/anEfectul economic sumar de la implimentarea programului “PmP” pentru intreprinderile enumerate mai sus constituie in jurul a 750 mii $.Si acesta e numai pe seama proiectelor grupei A ( ce nu necesita sau necesita investitii minimale), ceia ce prezinta indiciile inceputului crearii la intreprinderile- participante a sistemului efectiv de management de mediu si demonstreaza principiul de baza a “PmP”: “Prevenirea poluarii e avantajoasa”.La 15 noiembrie au fost inminate diplome de insusire in domeniul mamagementului de mediu si Producere mai Pura in Industrie la 18 audienti . La ceremonia inminarii diplomelor au participat: prim viceministru al Mediului si Amenajarii Teritoriului RM, dl Alexandru Jolondcovschi, prim viceministru al Industriei si Energeticii RM, dl Mihai Sterban, ambasadorul Norvegiei in Romania, Bulgaria si Moldiva, dl Arnt Rindal, care in special a sosit la Chisinau pentru a participa la aceasta ceremonie, reprezentantul Societatii Inginerilor Licentiati a Norvegiei, dl Arild Nordby, directorul Centrului Rus-Norvegian “Producere Pura”, dl Alexander Tsygancov, si directorul al Asociatiei ”Producere mai Pura” dna Elena Dmitruk.La 16 noiembrie de catre CPPI, in comun cu reprezentantii Societatii Inginerilor Licentiati a Norvegiei si Centrului Rus-Norvegian, cu sustinerea Ministerului Mediului si Amenajarii Teritoriului RM, sa petrecut seminarul informational pe tema: “Eficienta ecologica si Producere mai Pura” cu conducatorii structurilor organelor administratiei publice locale , care lucreaza in domeniul protectiei mediului si reprezentantii agentiilor ecologice a republicii. Participantii au fost informati despre conceptiile de baza a Producerii Mai Pure si le au fost prezentate rezultatele Primului program-training.Prin colaborarea Centrului in Moldova a fost elaborata si coordonata cu toate Ministerele, departamentele si alte organizatii cointeresate “Declaratia Nationala de promovarea si dezvoltare politicii a Producerii Mai Pure in Moldova”. Acceptarea Declaratiei se asteapta la sfirsitul anului 2000.La momentul actual exista 16 proiecte ecologice, ce necesita investitii din exterior. Toate proiectele sunt viabile, cu terminul de recuperare de la 1,5 pina la 3 ani.Centrul De Prevenire A Poluarii Industriale invita toate institutiile cointeresate, organizatii, companiile si persoanele particulare sa participe la dezvoltarea Producerii mai Pure in Moldova, acordind in asa mod sprigin hotaririi problemelor ecologice la nivelul local, regional si global.CompaniiAmplasarea / concentrarea intreprinderilor in Sectorul AlimentarSectorul Alimentar local include doua grupuri mari: Drojdii si Produse derivate de la drojdii. · DROJDIILE o Drojdia pentru panificatie este reprezentata de IM “Fabrica de Drojdii din Chisinau” S.A., precum si de alte circa 10 intreprinderi straine. o Drojdia de bere. Nu exista nici o companie ce ar furniza drojdia de bere in Moldova, de aceea fabricile de bere prelucreaza materia prima importata pentru a-si acoperi necesitatile proprii. Deoarece nu exista o piata adevarata de acest fel, in acest raport ne se vor face referinte detaliate la drojdia de bere. o Drojdia de vin este o piata de o concentratie inalta din punct de vedere al furnizorilor. In Moldova sint doar doua institutii care asigura piata cu levuri lichide: (1) Laboratorul Central al Institutului National de Metrologie si Standardizare si (2) Institutul National al Viei si Vinului. Toate drojdiile mentionate anterior pot fi de doua tipuri: Active si Neactive (Clasice). · PRODUSE DERIVATE DE LA DROJDII o Din aceasta gama de produse, in Republica Moldova sint utilizati doar fermenti necesari Industriei Alimentare, acestia fiind importati din intreaga lume. Nici o companie locala nu produc fermenti sau orice alt tip de produse din aceasta categorie. Numarul de intreprinderi in sector, incluzand importatorii principali· Drojdia pentru panificatie. IM “Fabrica de Drojdii din Chisinau” S.A., singurul producator local si aproximativ 10 intreprinderi din strainatate asigura piata locala cu drojdii de panificatie: o Fabrica de Drojdii din Cernauti, Ukraina, produce drojdii si alcool; o Fabrica de Drojdii Turca-Ukraineana “Akmaya”, Odesa, Ukarina; o Fabrica de Drojdii Turco-Romana “Pakmaya”, Pascani, Romania; o S.I. “Lessaffre”, producator de drojdii din Franta o “Polmos”, “Cycoria”, etc. – Fabrici de drojdii din Polonia. IM “Fabrica de Drojdii din Chisinau” S.A. angajeaza aproximativ 140 persoane si are un volum anual de productie de circa 3000 tone. · Drojdia de bere. Din cauza lipsei unei companii ce ar furniza drojdii de bere pe piata Moldovei, cererea este acoperita de importul materiei prime ce se prelucreaza ulterior nemijlocit la fabricile de bere din Chisinau, Balti, Cimislia, Orhei. Numai Fabrica de bere din Tighina procura necesara de la “Vitanta Intravest”, Chisinau. · Drojdiile de vin. Atat furnizorii straini, cit si producatorii locali asigura Fabricile de vin din Moldova cu drojdiile necesare. Pe piata locala activeaza doi furnizori locali de levuri lichide cu un personal de 10 angajati si circa 15 distribuitori de levuri active uscate.
Consumul, productia, exportul / importul pe piataDROJDII
· Drojdiile de panificatie. Producerea drojdiilor de panificatie este direct dependenta de tendintele de dezvoltare in industria painii. Respectiv, capacitatea pietei de drojdii este strans legata de consumul de paine. Luand in consideratie faptul ca numarul populatiei s-a redus in ultimii ani si ca puterea de cumparare continua sa scada, capacitatea pietei locale de drojdii scade cu aproximativ 20 tone anual. Tabelul 3: Indicatorii pieţei locale de drojdii (2000) Indicatori 1995 1996 1997 1998 1999 Populaţia inclusiv Transnistria, mii locuitori 4348 4334 4320 4306 4292 Consumul anual de pîine, mii tone 524 522 521 519 517 Cererea pentru drojdii, tone 5763 5745 5726 5710 5690 Ritmul anual de modificare a pieţei, % 100 99,7 99,4 99,1 98,7 Sursa: Departamentul Analizei Statistice şi Sociologie al Republicii Moldova

Ca rezultat al micsorarii cotei de piata a drojdiilor de origine autohtona, productia IM “Fabrica de Drojdii din Chisinau” S.A. a scazut esential conducand la utilizarea incompleta a capacitatii de producere care in general constituie circa 6600 tone. In prezent se utilizeaza mai putin de jumatate din aceasta capacitate de producere.
Figura 5: Utilizarea capacităţii de producere, % (2001) [Image]Sursa: ÎM „Fabrica de Drojdii din Chişinău” SA
Datorita flexibilitatii intreprinderii si politicii zero-stocuri, cantitatea drojdiilor produse corespunde in mare masura cu cea a vanzarilor. Relatia dintre volumul de producere si vanzari este ilustrata in graficul ce urmeaza.
Figura 6: Volumul de producere şi vânzări, mii tone (2001) [Image]Sursa: ÎM „Fabrica de Drojdii din Chişinău” SA
Datorita fortei competitive slabe, cota pietei ocupata de producatorul local a scazut dramatic de la 100% la sfarsitul anilor ’80, la 64% in 1995 si la 40% in prezent.
Reducerea vanzarilor a fost cauzata de patrunderea concurentilor straini pe piata. Produsele importate sint deseori de aceeasi calitate sau mai calitative, au termen de pastrare mai indelungat, sau sint oferite la un pret mai redus. Cele mai joase preturi sint preturile pentru drojdiile din Ukraina, pe cand cele din Polonia, Turcia si Franta se vand la un pret mai inalt, dar respectiv au si o calitate mai buna, durata de pastrare mai indelungata. Drojdiile importate ilegal influenteaza extrem de negativ activitatea producatorului local.
IM “Fabrica de Drojdii din Chisinau” S.A. la moment nu efectueaza activitati de export. Totusi strategia intreprinderii se bazeaza pe imbunatatirea calitatii prin dezvoltarea si aplicarea unor tehnologii mai eficiente care ar contribui la promovarea exportului pe viitor.
· Drojdia de vin. Piata drojdiei de vin este dependenta de producerea vinului, astfel, datorita situatiei relativ stabile a Industriei Vinului, cererea pentru drojdia de vin nu s-a schimbat esential. Dar calitatea ramane a fi importanta atunci cand fabricile de vin isi fac alegerea materiei prime. Datorita avantajului drojdiei uscate de vin, fabricile de vin o prefera levurii lichide traditionale, fapt ce a contribuit la cresterea importului drojdiei date

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!