How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Vegetatia acvatica
Vegetatia care se gaseste în mari, oceane, fluvii, lacuri, bălti etc are ca mediu de viata apa. Fiecare mediu acvatic se caracterizeaza prin anumiti factori naturali, iar vegetatia prezinta o serie de adaptari care îi permite cresterea, dezvoltarea si înmultirea în acest mediu. Plantele traiesc acolo unde gasesc cele necesare vietii: hrana, adapost , apa, aer o anumita temperatura etc. Toate acestea constituie mediul de viata. Totalitatea factorilor externi care actioneaza si influenteaza în mod nemijlocit viata unui organism in mod nemijlocit reprezinta mediul de viata. Plantele traiesc în diferite medii de viata: terestru, subteran, acvatic si aerian. Viata într-un mediu acvatic este influentata nu numai de factorii studiati, ci si de relatiile dintre diferite vietuitoare privind procurarea hranei, adapostul lor etc. Plantele nu sunt distribuite uniform. Astfel unele vietuitoare traiesc la malul apei, iar altele în largul apei, pe fundul acestuia sau în mal. Fiecare dintre ele are nevoie de anumite conditii de viata, strîns legate de factori de mediu. Ecosistemele acvatice se clasifica în ecosisteme de apa curgatoare si ecosisteme de apa statatoare. Tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare printre care si un important fluviu Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elemente principale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei. Dupa pozitia lor geografica rîurile sunt: de munte, colinare si de ses. Apele curgatoare de munte prezinta doua zone de curgere: zona superioara sau zona pastravului zona inferioara sau zona crapului.
Zona superioara cuprinde zona de munte si zona colinara. Aici se оntîlnesc alge verzi si muschi de apa fixati pe pietre. În zona inferioara, aflata în zona de ses, se întîlnesc plante in masa apei, alge verzi microscopice, formînd fitoplanctonul. Plantele superioare sunt: intitea, iarba broastei etc. Fluviul Dunarea are o vegetatie dezvoltata si foarte bogata оn fitoplancton. Lacurile sunt in general întinderi adînci de apa in care de multe ori, lumina nu patrunde оn profunzime, fapt ce determina absenta vegetatiei în zona de fund a lacului. Vegetatia unui lac difera la fiecare zona a lacului. Zona fundului cuprinde plante ca: papura, trestie, rogoz, stînjenel de balta, sageata apei, aflate la marginea lacului. Zona plantelor plutitoare este reprezentata de plante fixate pe fundul lacului si care au frunze plutitoare (nufarul alb si nufarul galben); în largul lacului se gasesc plante plutitoare cum sunt lintitea cocosului, atrateluk de balta etc. Împreuna cu algele verzi ele formeaza un covor plutitor la suprafata apei. Zona plantelor submerse este populata cu ciuma apelor si bradisorul, care se pot desprinde si pot fi purtate de valuri si curenti. Zona de pe fundul apei nu cuprinde nici o planta deoarece lumina nu patrunde pîna la fundul lacului. Baltile sunt întinderi de apa mai putin adînci decît lacurile unde lumina patrunde pîna la fundul acesteia si de aceea vegetatia se poate dezvolta. Spre deosebire de lac, transparenta este mai redusa la fel si oxigenarea. Vara apare des înflorirea apelor cînd plantele de la suprafata apei se înmultesc foarte mult, iar materia depusa pe fundul apei este foarte mare si necesita pentru descompunere mult oxigen. Consumul acestuia afecteaza organismele din apa care pot muri. Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale organismelor care o deosebesc de alte mari de pe suprafata Terei. Marea Neagra prezinta trei zone majore: zona litorala contine plante uni si pluricelulare, algele verzi sunt mai la suprafata, iar cele brune sunt la fund majoritatea sunt fixate pe substrat; valurile puternice le arunca deseori la mal. Zona pelagica se caracterizeaza printr-un bogat fitoplancton si zooplancton. Plantele, majoritatea, sunt algele verzi. Zona abisala este lipsita de viata. Delta Dunarii reprezinta un biom format din ecosisteme acvatice si terestre in care populatia umana reprezinta o componenta integrata. Predomina mediul acvatic reprezentat de bratele Dunarii care formeaza un labirint de lacuri si canale la care se adauga mare de la gurile fluviului pana la adîncimea de 20 de metri. Delta Dunarii are multe caracterstici care îi confera unicitatea pe glob. Ea reprezinta cea mai întinsa dintre deltele de pe glob. Astfel ea prezinta cea mai întinsa suprafata compacta ocupata de sulf: 240 000 ha. Vegetatia este reprezentata în primul rînd de plantele acvatice natante si submerse pe care le întîlnim in apele unor lacuri si balti. De-a lungul unor canale strajuiesc cordoane de salcii, plopi, si rachite. Оn unele zone sunt lunci оn care se întîlnesc catina rosie si cea alba. Grindul Letea are paduri de stejar brumariu, arbusti si o vegetatie mediteraneana carpen de padure si liana numita Periploca.

Alge roşii (Rhodophyta)Algele roşii sunt eucariote Caracteristica lor majoră este pigmentul roşu pe care acestea îl posedă în celulă. Membranele celulelor sunt impregnate cu calcit.

Diatomee (Bacillariophyta)Diatomeele sunt alge silicioase care constituie flora planctonică în unele lacuri şi în apele marine calde. Frustulele de diatomee au forme elipsoidale şi prezintă un canal central.

Alge verzi (Chlorophyta)Chloroficeele sunt alge unicelulare sau pluricelulare care posedă cu clorofilă. Cele de apă dulce sunt filamentoase, iar cele marine sunt tubulare. Peretele celulelor este aragonitic.ALGELE EDAFICEControlul starii mediului înconjurator prin intermediul organismelor vii devine din ce in ce mai actual in legatura cu diversitatea si dimensiunile crescande ale schimbarilor in natura. Utilizarea obiectelor biologice are un sir de avantaje fata de metodele tehnice de apreciere a starii resurselor naturale. Avantajul principal consta in raspunsul direct al microorganismelor: stimuleaza sau inhiba microorganismul, in cazul dat, factorul studiat. Algele sunt de mult cunoscute, ca indicatori ai starii mediului acvatic. Largi perspective se deschid si pentru aplicarea algelor edafice in calitate de indicatori biologici.

How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom)

In calitate de indicatori biologici, algele au un sir de avantaje fata de alte microorganisme din sol: · ele usor se identifica pana la specii, care permit analiza si compararea algoflorei a diferitelor tipuri de sol si fitocenoze; · ele repede reactioneaza la schimbarile mediului inconjurator; · ca fototrofi, algele se aseamana cu plantele superioare dupa reactia la starea solului si a vegetatiei; · activarea lor nu este atât de aplicata si costisitoare.In ultimii 60 de ani in domeniul algoflorei edafice s-au acumulat date considerabile în ceea ce priveste posibilitatile indicatorice ale algelor si s-au evidentiat urmatoarele directii si esentialele procedee metodice de folosire a lor:
1. determinarea potrivirii grupelor de alge la diferite tipuri de soluri si vegetatie, la procesele ce au loc în cadrul lor, adica diagnostica proceselor de formare a solurilor si a starii fitocenozelor;
2. aprecierea schimbarilor, care au loc in sol si vegetatia respectiva sub influenta factorilor antropogeni cu ajutorul unor specii concrete de alge, mai cu seama din încrengaturile algelor verzi, cianofite sau xantofite, care servesc drept test-culturi.
In prezent se acorda o mare atentie studierii aspectului toxicologic al aplicarii ingrasamintelor minerale, mai ales a dozelor mari. Au fost incercate mai multe procedee de aplicare a algelor in calitate de indicatori ai necesitatii solului in ingrasaminte.

Ameliorarea chimica, de asemenea, este reflectata de algele edafice. Marirea pH-ului duce la schimbari esentiale in structura gruparilor de alge.
S-au efectuat multe cercetari pentru a determina influenta pesticidelor asupra algelor. E firesc ca cele mai toxice pentru alge sunt erbicidele – preparate intrebuintate contra plantelor verzi. Utilizarea algelor pentru indicatia pesticidelor si a metabolitilor fitotoxici în apa si sol are mai multe aspecte. Despre caracterul si nivelul poluarii solului se poate judeca dupa structura asociatiilor de alge, disparitia unor specii din comunitatile algale, micsorarea indicilor de raspandire a unor specii etc. O alta cale este de a folosi un sir de specii de alge, foarte sensibile la prezenta erbicidelor in mediul inconjurator, in calitate de test-culturi, deoarece herbicidele actioneaza destul de selectiv.

In urma poluarii aerotehnice, in rezultatul careia solul se impurifica cu SO2, metale grele si alti poluanti din asociatiile de alge, dispar, in primul rand specii de cianofite si xantofite. Nu intamplator in urma studierii acestei intrebari un sir de metode de analiza ecologica se bazeaza pe aplicarea algelor.

Algele, de asemenea, pot fi utilizate atat in calitate de indicatori ai starii sanitare a mediului urban, cat si a schimbarilor in cadrul rezervatiilor naturale, subiect ce va fi discutat în publicatiile urmatoare.

Popular Posts: Best Crypto Savings Accounts For Earning Interest

Plop Andrei: I was arrested in #Canada for the anti-communist revolution!

Plop Andrei: Moldova will be the next country attacked by the Russians!

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!