Conceptul de societate anarhică la Barry Buzan. Anarhia imatură şi matură.

In viziunea lui B.Buzin sistemul politic internaţional este o anarhie, adica principala ei caracteristica definitorie este absenta unui guvern comun. Daca statele sunt suverane sistemul lor de asociere trebuie sa fie o anarhie iar daca sistemul este anarchic membrii lui trebuie sa respinga guvernarea comuna. B.Buzin mentioneaza ca daca anarhia internaţională urmeaza sa fie criticata ca sistem nu putem evita sa extindem critica asupra caracterului de baza a statelor care alcatuiesc sistemul. In perspectiva istoriei, statele suverane si anarhia internă sunt mutual constitutive in sensul in care fiecare il genereaza si modeleaza pe celalalt. Sistemul anarchic stabileste o structură care defineste mediul politic competitiv de autoajutorare in care trebuie sa actioneze statele. Alternativele unui sistem politic international anarchic sunt fie nici un sistem, fie un sistem unitar de un fel sau altul, Imperiu mondial sau federatia globala. Capitalismul este in mod istoric asociat cu structura anarhica. In anarhie problema este ameninţarea cu violenta si interventia intre state: dinamica politică este de obicei oligarhica, sistemul fiind dominat de relaţiile intre un grup de mari puteri. Problema apare in interiorul statului mondial, in forma disputelor asupra controlului si a distribuţiei puterii. Structura anarhiei internă stabileste unele caracteristici politice de baza in cadrul carora pot lua nasteri un larg evantai de structuri si calităţi ale relaţiilor internaţionale. In conceptul lui Buzin că anarhia poate fi conceputa ca descriind forma in care se prezintă problema securităţii, ia determină forma in interiorul careia trebuie urmarite aproape toate abordarile si solutiile la problema securitatii. Un sistem anarchic ar putea fi compus din 2,200 sau 2000 de state. Un sistem din 2 state ar insemna că ambele ar fi mari puteri, dar pe măsura ce numărul creste fragmentarea politică reflectă o distribuţie inegala a puterii. Consecintele de securitate ale anarhiei depind de felul in care simpla existenta a anarhiei este mediata de alte variabile. Unul dintre modurile care ne atrată complexităţile abordarii sistemului este acela de a formula ipoteza unui spectru de anarhii care sa poarte eticheta imatur la un capăt si matur la celalalt. Un caz extrem de anarhie imatura ar fi unul in care unităţile ar fi ţinute impreuna numai prin forţa conducerei de către o elită, unde nici un stat nu ar recunoaste o altă suveranitate, şi relaţiile dintre state iau forma unei lupte continue p/t dominatie. O anarhie de acest tip ar fi imatura fiindca nu a dezvoltă nici o formă de societate internaţională p/t ai modera efectele de fragmentare politică. Ordinea daca ar fi ar reflecta numai supunerea fata de puterea superioara. O anarhie matura sar dezvolta ca o societate fără lupte armate continue, ar fi dezvoltarea unor criterii prin care statele să poată săşi consolideze propria lor identitate si sa o accepte pe cea a celorlalti. Intr-o anarhie matura toate statele ar trebui sa fie puternice. Un astfel de sistem ar conferi un sistem foarte ordonat si stabil in care statele s-ar bucura de multa securitate.