Negocierile – instrument de realizare a politicii externe a statului.

Neg. cuprinde toate formele de întâlniri, discuţii, conferinţe, bune oficii, mediaţii şi concilieri, precum şi alte legături directe sau indirecte între părţi, acest înţeles larg al conceptului de neg. acoperind de fapt întreaga gamă a formelor dialogului diplomatic. Artur Lall defineşte neg. drept „procesul de abordare a unei dispute sau situaţii internaţional. prin mijloace paşnice, altele decât juridice sau arbitrare, cu scopul de a promova sau realiza o anumită înţelegere, îmbunătăţire, aplanare sau reglementare a disputei sau a situaţiei între părţile interesate. Definiţia lui lall lărgeşte definiţia neg., incluzând în aceste diferite procese adiacente întâlniri, medieri, bunei oficii. Lall insistă asupra caracterului pol. al reglementărilor negociate spre cel de realizare a pol. ext. a statului. În fond neg. internaţional. este o manifestare tipică şi esenţa însăşi a metodei diplomatice. În rel. dintre state frecvența intereselor comune este mult mai mare decât se menţionează de obicei chiar p/t interesele antagoniste există un mare nr. de interese complimentare care deschid posibilitatea unui efort de conciliere prin intermediu unor neg. Diplomaţia şi neg. consacrată prin vocaţia rel. paşnice acceptă în realizarea pol. ext. Acomodarea reciprocă de interese armonizarea lor echitabilă şi compromisă ca noţiuni de bază pt asigurarea conviețuirii între state şi planează atât rigiditatea cât şi urmărirea fără scrupule a intereselor unilaterale ca generatoare de conflict. Printre factorii care contribuie activ la creşterea importanţei neg. ca instrument de realizare a pol. ext. a statului în viaţa internaţional. se pot enumera: ideea tot mai largă răspândită a zădărniciei războiului ca mijloc de rezolvare a litigiilor dintre state, posibilitatea de extindere a oricărui conflict la dimensiunile unui război de distrugere în masă. Opera de codificare juridică a normelor şi principiilor internaţional. care interzic recurgerea la forţă condamnarea morală a războiului şi a forţei şi practicarea pe o scară tot mai largă a cooperării în diferite domenii, impusă de evoluţia tehnicii,ştiinţei şi econ. mărirea cu un cuvânt a gradului de independenţă şi conexiune a relaţiilor internaţional contemporane. de la apariţia sa socialismul sa pronunţat în favoarea păcii pt abolirea războiul. Condamnarea agresiunii şi interzicerea utilizării forţei în scopuri de dominare, presiune şi exploatare coexistența paşnică a constituit principiul călăuzitor al pol. ext. a statelor socialiste. Principiul conviețuirii paşnice nu are un caracter conjunctural ci constituie o trăsătură obiectivă constată a socialismului. Din iniţiativa ţărilor socialiste au fost întreprinse acţiuni care au permis depăşirea condiţiei războiului rece şi intrarea într-o fază de elaborare a unei structuri de pace. Diplomaţia ţărilor socialiste utilizează ca instrument de bază a pol. lor ext. Metoda neg., respingând metodele bazate pe forţă, constrângere şi presiuni în rel. dintre state. Tendinţa neg. este de a se subordona legalităţii internaţionale, datorită aderări statelor la orc. internaţional. şi la tratate cu caracter general, principiile de drept internaţional. determină circumscrierea neg. unor ragili de drept internaţional.