Dobindirea succesiunii presupune o anumita atitudine subiectiva din partea succesorilor , in functie de felul mostenirii care se deschide.1.Categorii de mostenitori ce pot dobindi o mostenire. Au existat trei categorii de mostenitori :
a) Heredes sui et necesarii erau mostenitorii siliti sa vina la mostenire, deoarece nu puteau renunta la succesiune. Odata aceasta deschisa in favoarea lor , le revenea pe deplin drept , fara ca acestia sa-si manifeste vointa intr-un mod oarecare.
b) Heredes necesarii erau sclavii instituiti prin testament. Ei de asemenea nu puteau refuza succesiunea care le revenea pe deplin drept.
c) Heredes extranei erau voluntari , cea de a treia categorie de mostenitori , care nu se afla sub puterea lui pater familias. Ei nu erau herezi siliti , deci ei trebuiau sa-si manifeste vointa.
2. Modurile de acceptare a succesiunii.
Potrivit dreptului civil , se poate accepta succesiunea in trei moduri :
a) Cretio – mod de acceptare a succesiunii si se realizeaza printr-o declaratie facuta in fata martorilor.
b) Pro herdes gestio este actul din care rezulta ca heredele accepta succesiunea , desi nu s-a pronuntat expres in acest sens.
c) Nuda voluntas – o declaratie de acceptare expresa , dar nesolemn. Intrucit , prezinta multiple avantaje , acest mod de acceptare a succesiunii s-a generat pe scara larga.
3. Conditiile acceptarii.
Deoarece prin acceptarea succesiunii se puteau aduce heredelui nu numai avantaje materile , dar si datorii pe care acesta trebuie sa le suporte , s-a luat masura ca numai acei ce au capacitate de a se obliga sa poata face o declaratie de acceptare a succesiunii. Trebuie indeplinite urmatoarele conditii :
· existenta capacitatii de a se obliga. In acest sens fii de familie sau sclavii nu puteau face o acceptare a succesiunii fara autorizarea lui pater familias
· ius capiendi , constituia o alta conditie care consta in dreptul de a culege o mostenire. Aceasta a fost creata de catre imparatul Augustus prin lex Iulia si lex Papia Peppaea
· pars nuptiaria , constituia conditia prin care femeile intre 25 si 60 de ani trebuiau sa traiasca in regimul casatoriei
· pars caducaria , constituia conditia de incapacitate totala sau partiala de a dobindi o mostenire dupa cum cei instituiti erau celibes – adica necasatoriti sau casatoriti dar fara copii.
4.Efectele acceptarii
In urma acceptarii succesiunii se producea confuvio – confuziunea dintre bunurile patrimoniale ale defunctului cu cele ale heredelui mostenitor.
Efectele acceptarii succesiunii erau de doua categorii , respectiv efectul general rezultat in urma confuziunii , si efectul special de dobindire a proprietatii asupra bunurilor succesorale.
Efectul general. Mostenitorul va raspunde de toate datoriile difunctului , chear daca acestea vor depasi activul succesoral.
Deaceea in scopul protejarii mostenitorilor necesari de efectele lui confusio , pretorul a creat ius abstinenti – dreptul de a se abtine , drept prin care herezii nu erau obligati sa-i plateasca pe creditorii difunctului numai in limitele actului succesoral. Totusi confuziunea patrimoniilor poate afecta si interesele creditorului defunctului , daca herezii mostenitori sint insolvabili. De aceea pretorul a luat masurile de protectie a acestora – adica cepararea bunurilor difunctului , de cele a mostenitorilor , creditorii difunctului putindu-si valorifica drepturile de creanta , din actul succesoral , inaintea altor creante.
Efectul special consta in dobindirea proprietatii asupra bunurilor succesorale mortis causa – pentru cauza de moarte , dobindirea bunurilor in universalitatea lor
La aceasta cauza se refera doua aspecte :
· in cazul creantelor si datoriilor provenite de la difunct , acestea se divid intre mostenitori de drept deplin
·mostenitorii sint obligati sa aduca la masa succesorala toate bunurile care le-au primit in timpul vietii lui pater familias.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
