Conform celor redate la începutul acestui capitol, zonele libere de pe teritoriul României au fost înfiinţate în vederea promovării schimburilor internaţionale şi a atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a resurselor economiei naţionale. În general, investitorii, atât cei străini, cât şi cei autohtoni, sunt atraşi de avantajele oferite de aceste zone, dintre care menţionăm:
O poziţie geografică favorabilă pe plan european, îndeosebi pentru regiunile europene fără ieşire la mare şi pentru cele din Africa şi Orientul Îndepărtat;
Existenţa unor capacităţi industriale disponibile;
O piaţă internă cu o capacitate de absorbţie importantă;
Forţa de muncă competentă, disponibilă la costuri mai reduse;
Acordarea unor facilităţi pentru activităţile desfăşurate în zonă:
a. Facilităţi vamale – scutirea de taxe vamale pentru produsele introduse în zonă;
b. Facilităţi fiscale – scutirea de impozit pe profit, plata TVA şi a accizelor;
c. Facilităţi comerciale – pe teritoriul zonelor libere îşi pot desfăşura activitatea persoane fizice sau juridice române sau străine, care îşi pot transfera în străinătate profitul, în condiţiile legii.
Operaţiunile comerciale, industriale şi serviciile ce se vor efectua pe teritoriul zonelor libere româneşti prezintă o serie de avantaje:
Operaţiunile comerciale, industriale şi serviciile ce se vor efectua în portul liber Sulina prezintă o serie de avnataje :
a. Pentru ţara noastră :
– Atragerea şi dezvoltarea traficului de tranzit prin România ;
– Atragerea capitalului străin, pentru amplasarea unor investiţii, prin închirierea pe diferite termene a unorsuprafeţe de depozitare, suprafeţe de teren, spaţii pentru diverse activităţi etc ;
– Realizarea unor activităţi de către firme şi organizaţii economice româneşti, inclusiv prin construirea de societăţi mixte comerciale ;
– Manipularea de mărfuri străine şi depozitarea lor în magazii şi platforme, precum şi taxele de manipulare şi depozitare, ceea ce conttribuie la creşterea competitivităţii realizate de ţara noastră ;
– Folosirea în mai mare măsură a mijloacelor de transport naţionale, concomitent cu practicarea unor operaţiuni de transport şi expediţii în cadrul portului liber ;
– Realizarea unor stocuri de marfă, necesare economiei naţionale, din care să se poată aproviziona consumatorii interni,fără a fi neceasre importuri masive în perioadele când conjunctura pieţei externe este nefavorabilă, eliminându-se riscul de a se recurge la importuri prompte prin subfurnizori şi evitându-se grevarea bugetului consumatorilor cu plata de sume importante reprezentând taxele vamale.
b. Pentru exportatori :
– Eliminarea obligaţiei de a consemna la vamă contravaloarea taxelor vamale, evitându-se blocarea unor sume importante;
– Posibilitatea apropierii mărfurilor de cumpărători şi satisfacerea promptă a cerinţelor pieţelor apropiate;
– Vânzarea mărfurilor în perioade conjuncturale optime, ridicând eficienţa operaţiunilor de export;
– Posibilitatea depozitării mărfurilor în incinta portului, fără o limită de timp şi de cantităţi şi fără plata taxelor vamale, până în momentul realizării exportului;
– Posibilitatea de a organiza magazine – expoziţii permanente, special amenajate, în scopul vânzării mărfurilor în ţara noastră sau pentru reexportul în alte ţări;
– Scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru mărfurile care se vând în portul liber şi apoi se reexportă;
– Posibilitatea aducerii de diverse mărfuri, părţi componente, subansamble din diferite ţări pentru a se prelucra avantajos, şi apoi efectuarea de reexporturi de produse finite;
– Dreptul de a înfiinţa reprezentanţe comerciale, ateliere de înnobilare a mărfurilor, ateliere de montaj proprii etc şi alte unităţi de prestare a unor servicii care ridică eficienţa operaţiunilor de export ;
– Dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilarea portului liber pe bază de cooperare, urmând ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile prestate de administraţia portului;
c. Pentru importatorul care cumpără mărfuri prin intermediul portului liber :
– Apropierea mărfurilor de piaţa proprie ;
– Posibilitatea constatării exacte a calităţii mărfii aduse acasă ;
– Posibilitatea de a cumpăra mărfuri care au fost supuse unor operaţiuni de triere, sortare, ambalare, marcare, menite să-i sporească valoarea şi să o adapteze la cererea clientului intern ;
– Posibilitatea de a reexporta diverse cantităţi de mărfuri fără plata unor taxe vamale, direct din depozitele portului liber ;
– Posibilitatera efectuării unor transporturi ritmice, raţionale, care să asigure în permanenţă stocuri minime de mărfuri necesare pentru vânzarea adecvată pe piaţa internă ;
– Posibilitatea de a avea stocuri de mărfuri în apropiere, pentru situaţiile cînd conjunctura pieţei internaţionale este nefavorabilă.
O poziţie geografică favorabilă pe plan european, îndeosebi pentru regiunile europene fără ieşire la mare şi pentru cele din Africa şi Orientul Îndepărtat;
Existenţa unor capacităţi industriale disponibile;
O piaţă internă cu o capacitate de absorbţie importantă;
Forţa de muncă competentă, disponibilă la costuri mai reduse;
Acordarea unor facilităţi pentru activităţile desfăşurate în zonă:
a. Facilităţi vamale – scutirea de taxe vamale pentru produsele introduse în zonă;
b. Facilităţi fiscale – scutirea de impozit pe profit, plata TVA şi a accizelor;
c. Facilităţi comerciale – pe teritoriul zonelor libere îşi pot desfăşura activitatea persoane fizice sau juridice române sau străine, care îşi pot transfera în străinătate profitul, în condiţiile legii.
Operaţiunile comerciale, industriale şi serviciile ce se vor efectua pe teritoriul zonelor libere româneşti prezintă o serie de avantaje:
Operaţiunile comerciale, industriale şi serviciile ce se vor efectua în portul liber Sulina prezintă o serie de avnataje :
a. Pentru ţara noastră :
– Atragerea şi dezvoltarea traficului de tranzit prin România ;
– Atragerea capitalului străin, pentru amplasarea unor investiţii, prin închirierea pe diferite termene a unorsuprafeţe de depozitare, suprafeţe de teren, spaţii pentru diverse activităţi etc ;
– Realizarea unor activităţi de către firme şi organizaţii economice româneşti, inclusiv prin construirea de societăţi mixte comerciale ;
– Manipularea de mărfuri străine şi depozitarea lor în magazii şi platforme, precum şi taxele de manipulare şi depozitare, ceea ce conttribuie la creşterea competitivităţii realizate de ţara noastră ;
– Folosirea în mai mare măsură a mijloacelor de transport naţionale, concomitent cu practicarea unor operaţiuni de transport şi expediţii în cadrul portului liber ;
– Realizarea unor stocuri de marfă, necesare economiei naţionale, din care să se poată aproviziona consumatorii interni,fără a fi neceasre importuri masive în perioadele când conjunctura pieţei externe este nefavorabilă, eliminându-se riscul de a se recurge la importuri prompte prin subfurnizori şi evitându-se grevarea bugetului consumatorilor cu plata de sume importante reprezentând taxele vamale.
b. Pentru exportatori :
– Eliminarea obligaţiei de a consemna la vamă contravaloarea taxelor vamale, evitându-se blocarea unor sume importante;
– Posibilitatea apropierii mărfurilor de cumpărători şi satisfacerea promptă a cerinţelor pieţelor apropiate;
– Vânzarea mărfurilor în perioade conjuncturale optime, ridicând eficienţa operaţiunilor de export;
– Posibilitatea depozitării mărfurilor în incinta portului, fără o limită de timp şi de cantităţi şi fără plata taxelor vamale, până în momentul realizării exportului;
– Posibilitatea de a organiza magazine – expoziţii permanente, special amenajate, în scopul vânzării mărfurilor în ţara noastră sau pentru reexportul în alte ţări;
– Scutirea de impozit pe cifra de afaceri pentru mărfurile care se vând în portul liber şi apoi se reexportă;
– Posibilitatea aducerii de diverse mărfuri, părţi componente, subansamble din diferite ţări pentru a se prelucra avantajos, şi apoi efectuarea de reexporturi de produse finite;
– Dreptul de a înfiinţa reprezentanţe comerciale, ateliere de înnobilare a mărfurilor, ateliere de montaj proprii etc şi alte unităţi de prestare a unor servicii care ridică eficienţa operaţiunilor de export ;
– Dreptul de a contribui la amenajarea, dotarea, utilarea portului liber pe bază de cooperare, urmând ca investiţiile să fie recuperate prin serviciile prestate de administraţia portului;
c. Pentru importatorul care cumpără mărfuri prin intermediul portului liber :
– Apropierea mărfurilor de piaţa proprie ;
– Posibilitatea constatării exacte a calităţii mărfii aduse acasă ;
– Posibilitatea de a cumpăra mărfuri care au fost supuse unor operaţiuni de triere, sortare, ambalare, marcare, menite să-i sporească valoarea şi să o adapteze la cererea clientului intern ;
– Posibilitatea de a reexporta diverse cantităţi de mărfuri fără plata unor taxe vamale, direct din depozitele portului liber ;
– Posibilitatera efectuării unor transporturi ritmice, raţionale, care să asigure în permanenţă stocuri minime de mărfuri necesare pentru vânzarea adecvată pe piaţa internă ;
– Posibilitatea de a avea stocuri de mărfuri în apropiere, pentru situaţiile cînd conjunctura pieţei internaţionale este nefavorabilă.