Consilierii de relaţii publice ar trebui să aibă ocazia să se implice în dezvoltarea raportului pentru cercetarea de piaţă. Atunci când cercetarea priveşte factori cum ar fi competenţa companiei, serviciile oferite , produsele sau brandurile sale din piaţă, relaţiile publice vor fi jucat un rol în crearea acestei competenţe. În mod egal este probabil să joace un rol si în dezvoltare ca urmare a analizei studiului, aşa încât este normal ca cei a căror activitate va fi direct afectată de cercetare să aibă un cuvânt de spus.
Contribuţia fiecărui element poate fi identificată prin cercetare. Unii cred că dificultatea majoră în ceea ce priveşte relaţiile publice a fost dintotdeauna măsurarea contribuţiei sau eficienţei menţionată mai sus. Luaţi în considerare următoarele: compania derulează o campanie de publicitate si controlează cu exactitate unde si când apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe piaţă si conexiunea este oarecum directă. Dar efectele unei campanii de relaţii publice se pot construi în timp, cu influenţe răspândite în cadrul diverselor tipuri de audienţe. Dacă vânzările cresc, de exemplu, în urma unei campanii, cum se poate şti cu siguranta dacă aportul relaţiilor publice si nu al publicităţii sau vânzărilor a fost cauza principală?
O tehnică dovedită este asigurarea că unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaţiilor publice. Cercetările pot testa acceptarea acestora de către un public ţintă si în particular, cât de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificată să adauge valoare relaţiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanţilor în relaţii publice, în analiza cercetării este acela că uneori pot fi adăugate unele întrebări care vor avea un răspuns reprezentativ pentru valorile relaţiilor publice.
De exemplu un producător de cravate ar putea să cerceteze piaţa pentru a afla cât de des barbaţii cumpara cravate si de unde le cumpără. De asemenea compania ar dori să ştie cât de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaţii sunt utile în planificarea marketingului, dar este puţin probabil să fie de vreun interes în afara industriei cravatelor. Incă o întrebare care trebuie adăugată ar fi câţi bărbaţi primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodată si de la cine le-au primit (soţie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaţie care ar fi irezistibilă pentru mulţi jurnalişti. Şi o altă întrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaţie între cravatele care se poartă în partea de Nord sau de Sud a unei ţări la persoane tinere sau mai în vârstă, sau cravatele purtate acasă sau la birou. În acest fel oportunităţile relaţiilor publice se extind.
Binenţeles că o cercetare de piaţă serioasă, nu ar trebui sa dea răspunsuri la întrebări de relaţii publice, neserioase, dar nici să piardă posibilitatea adăugării unui element important programului de relaţii publice. Încă din fazele primare ale dezvoltării proiectului, consilierii în relaţii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care să funcţioneze în paralel cu cercetarea. De exemplu, în ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumpărarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaţii de cravate, iar incasările să fie donate în folosul unui fond public pe care producătorul de cravate a afirmat ca il susţine. O scrisoare către celebrităţi pentru a dona o cravată pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaţie, nu va fi doar de însemnătate pentru publicitate, dar va ajuta la strângerea unor fonduri pentru o cauză bună.
Relaţiile publice pot crea studii orientate pe publicitate în sensul că uneori consultanţii în relaţii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientată strict către relaţii publice. Acesta nu este un studiu care măsoară eficienţa relaţiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Deşi unii ar putea argumenta că este o tehnică supraestimată care nu mai are originalitate, este incă adevărat ca un astfel de sondaj prezintă interes pentru media si poate avea o acoperire substanţială. Este mai puţin important dacă acestea contribuie la cunoaşterea sau înţelegerea pieţii într-un sector de piată anume.
În industria relaţiilor publice, mulţi cred că dacă o campanie de acest gen are o abordare superficială, sau o propunere necesită argumentare suplimentară, atunci un sondaj va fi dezvoltat într-o recomandare. Există cateva firme mari de consultanţă care au o adevarată specializare în acest domeniu si, deşi aceasta nu a dus la creşterea reputaţiei lor, nu au fost nici în detrimentul clienţilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaţiile publice nu ar trebui descurajată pentru simplul motiv că nu este o idee nouă. Oricum, dacă specialiştii în managementul marketingului doresc să protejeze si să construiască o reputaţie solidă pentru companie, vor dori să evite să fie percepuţi ca superficiali, manipulativi sau cinici. În alte cuvinte, compania ar trebui să pună întrebări dincolo de banalul : “va genera impact în media?”
Specialiştii în management pot întreba dacă studiul va întări poziţia sau autoritatea companiei în sectorul în care activează. De asemenea ar putea dori să afle dacă va ajuta îmbunătăţirea poziţiei companiei si crearea unei diferenţieri faţă de competitori.
Un test simplu pentru a testa dacă un studiu propus este o idee bună sau nu este acela folosit si în cazul oricărui concept promoţional, spre exemplu o sponsorizare planificată. Acesta este să vă întrebaţi cum aţi reacţiona dacă cel mai mare competitor al dumneavoastră ar anunţa că a preluat activitatea. Dacă reacţia ar fi să vă blamaţi că nu aţi fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dacă reacţia este de indiferentă, nepăsare atunci idea nu merită să fie materializată .
Ce este interesant este că societatea îşi recunoaşte propriile nevoi de relaţii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme în domeniu. Relaţiile publice de orice fel necesită cercetări de piaţă (marketing) dar si cercetarea de piaţă are nevoie de relaţii publice.
Relaţiile publice nu au totdeauna un rol în domeniul dezvoltării de produse si servicii noi, în mod sigur nu în faza de concepere, dar consilierii în relaţii publice sunt surse valoroase de informaţii si ar trebui implicaţi în discuţiile de planificare.
Dintre toţi cei implicaţi în marketing, cei care se ocupă de relaţiile publice au adesea cele mai complexe legături în interiorul publicului relevant pentru noile produse: clienţi, vânzători, furnizori, organisme din domeniul relaţiilor publice sau din comerţ, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiţional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos în faza de planificare a produsului.
Contribuţia fiecărui element poate fi identificată prin cercetare. Unii cred că dificultatea majoră în ceea ce priveşte relaţiile publice a fost dintotdeauna măsurarea contribuţiei sau eficienţei menţionată mai sus. Luaţi în considerare următoarele: compania derulează o campanie de publicitate si controlează cu exactitate unde si când apar mesajele publicitare. Noul produs iese pe piaţă si conexiunea este oarecum directă. Dar efectele unei campanii de relaţii publice se pot construi în timp, cu influenţe răspândite în cadrul diverselor tipuri de audienţe. Dacă vânzările cresc, de exemplu, în urma unei campanii, cum se poate şti cu siguranta dacă aportul relaţiilor publice si nu al publicităţii sau vânzărilor a fost cauza principală?
O tehnică dovedită este asigurarea că unul sau mai multe mesaje cheie, sunt purtate numai prin intermediul relaţiilor publice. Cercetările pot testa acceptarea acestora de către un public ţintă si în particular, cât de bine sunt primite acestea pe parcursul studiului.
Cercetarea poate fi planificată să adauge valoare relaţiilor publice. Un alt motiv pentru implicarea consultanţilor în relaţii publice, în analiza cercetării este acela că uneori pot fi adăugate unele întrebări care vor avea un răspuns reprezentativ pentru valorile relaţiilor publice.
De exemplu un producător de cravate ar putea să cerceteze piaţa pentru a afla cât de des barbaţii cumpara cravate si de unde le cumpără. De asemenea compania ar dori să ştie cât de des cravatele sunt oferite drept cadouri. Toate aceste informaţii sunt utile în planificarea marketingului, dar este puţin probabil să fie de vreun interes în afara industriei cravatelor. Incă o întrebare care trebuie adăugată ar fi câţi bărbaţi primesc cravate pe care nu le-au purtat niciodată si de la cine le-au primit (soţie, soacra sau coleg de birou). Astfel s-ar putea crea o informaţie care ar fi irezistibilă pentru mulţi jurnalişti. Şi o altă întrebare care s-ar putea ridica ar fi o comparaţie între cravatele care se poartă în partea de Nord sau de Sud a unei ţări la persoane tinere sau mai în vârstă, sau cravatele purtate acasă sau la birou. În acest fel oportunităţile relaţiilor publice se extind.
Binenţeles că o cercetare de piaţă serioasă, nu ar trebui sa dea răspunsuri la întrebări de relaţii publice, neserioase, dar nici să piardă posibilitatea adăugării unui element important programului de relaţii publice. Încă din fazele primare ale dezvoltării proiectului, consilierii în relaţii publice pot dezvolta idei complementare. De asemenea pot introduce elemente care să funcţioneze în paralel cu cercetarea. De exemplu, în ipoteza studiului despre cravate si obiceiurilor relative la cumpărarea cravatelor, consultantul poate sugera organizarea unei licitaţii de cravate, iar incasările să fie donate în folosul unui fond public pe care producătorul de cravate a afirmat ca il susţine. O scrisoare către celebrităţi pentru a dona o cravată pe care nu o mai doresc pentru o asemenea licitaţie, nu va fi doar de însemnătate pentru publicitate, dar va ajuta la strângerea unor fonduri pentru o cauză bună.
Relaţiile publice pot crea studii orientate pe publicitate în sensul că uneori consultanţii în relaţii publice pot sugera o cercetare pe cont propriu, care este orientată strict către relaţii publice. Acesta nu este un studiu care măsoară eficienţa relaţiilor publice ci unul care are rolul de a aduna materialul necesar pentru scrierea unui articol. Deşi unii ar putea argumenta că este o tehnică supraestimată care nu mai are originalitate, este incă adevărat ca un astfel de sondaj prezintă interes pentru media si poate avea o acoperire substanţială. Este mai puţin important dacă acestea contribuie la cunoaşterea sau înţelegerea pieţii într-un sector de piată anume.
În industria relaţiilor publice, mulţi cred că dacă o campanie de acest gen are o abordare superficială, sau o propunere necesită argumentare suplimentară, atunci un sondaj va fi dezvoltat într-o recomandare. Există cateva firme mari de consultanţă care au o adevarată specializare în acest domeniu si, deşi aceasta nu a dus la creşterea reputaţiei lor, nu au fost nici în detrimentul clienţilor lor. Ideea unui sondaj pentru relaţiile publice nu ar trebui descurajată pentru simplul motiv că nu este o idee nouă. Oricum, dacă specialiştii în managementul marketingului doresc să protejeze si să construiască o reputaţie solidă pentru companie, vor dori să evite să fie percepuţi ca superficiali, manipulativi sau cinici. În alte cuvinte, compania ar trebui să pună întrebări dincolo de banalul : “va genera impact în media?”
Specialiştii în management pot întreba dacă studiul va întări poziţia sau autoritatea companiei în sectorul în care activează. De asemenea ar putea dori să afle dacă va ajuta îmbunătăţirea poziţiei companiei si crearea unei diferenţieri faţă de competitori.
Un test simplu pentru a testa dacă un studiu propus este o idee bună sau nu este acela folosit si în cazul oricărui concept promoţional, spre exemplu o sponsorizare planificată. Acesta este să vă întrebaţi cum aţi reacţiona dacă cel mai mare competitor al dumneavoastră ar anunţa că a preluat activitatea. Dacă reacţia ar fi să vă blamaţi că nu aţi fost acolo primul atunci probabil este o idee buna. Dacă reacţia este de indiferentă, nepăsare atunci idea nu merită să fie materializată .
Ce este interesant este că societatea îşi recunoaşte propriile nevoi de relaţii publice printr-o serie de premii pentru cele mai bune firme în domeniu. Relaţiile publice de orice fel necesită cercetări de piaţă (marketing) dar si cercetarea de piaţă are nevoie de relaţii publice.
Relaţiile publice nu au totdeauna un rol în domeniul dezvoltării de produse si servicii noi, în mod sigur nu în faza de concepere, dar consilierii în relaţii publice sunt surse valoroase de informaţii si ar trebui implicaţi în discuţiile de planificare.
Dintre toţi cei implicaţi în marketing, cei care se ocupă de relaţiile publice au adesea cele mai complexe legături în interiorul publicului relevant pentru noile produse: clienţi, vânzători, furnizori, organisme din domeniul relaţiilor publice sau din comerţ, ministere, grupuri de consumatori, mediu academic, mediu investiţional si multe altele. Aceste perspective pot fi de folos în faza de planificare a produsului.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
