I. În funcţie de mărime, zonele libere se clasifică în:
a. Foarte mici, până la 10 ha(exemplu: Singapore – 4 ha, insula Man – 8 ha);
b. Mici, până la 100 ha(exemplu: Baguio în insulele Filipine – 62 ha, Curacao în Antilele Olandeze – 64 ha, aeroportul Larnaca, insula Cipru – 80 ha);
c. Mijlocii, între 101-300 ha(exemplu: Panama – 110 ha, Mactan, insulele Filipine – 119 ha, Shannon, port + aeroport în Irlanda – 120 ha, Monrovia, Liberia – 200 ha, insulele Bahamas – 220 ha, golful Aqaba, Iordania – 300 ha);
d. Mari, între 301-1000 ha;
e. Foarte mari, peste 1000 ha(exemplu Bataan, ins. Filipine – 1300 ha).
II. În funcţie de tipul operaţiunilor executate:
a. “teritorii libere” ale căror funcţii se limitează la operaţiunile de păstrare, sortare, împachetare, transbordare, fără o prelucrare suplimentară a mărfurilor:
– porturi libere franco(PF)
– aeroporturi libere(AL)
– perimetre libere(free perimeter-PL)
– zonă de tranzit(ZT)
b. zone în care se desfăşoară şi o activitate productivă, de prelucrare primară sau secundară a mărfurilor depozitate:
– zone prelucrătoare de export(ZPE)
– zone de promovare a investiţiilor(ZPI)
– zone libere comerciale(ZLC)
III. În funcţie de influenţa la nivelul economiei naţionale respective:
a. Zonă închisă în care activităţile desfăşurate nu influenţează economia ţării aflată în apropiere.
b. Zonă deschisă sau integrată, care întreţine legături economice directe şi reciproce cu statul pe teritoriul căruia se află.
IV. În funcţie de modul de administrare:
a. De către organele locale ale puterii de stat abilitate în acest scop
b. De către statul respectiv.
V. În funcţie de particularităţile organizatorice:
a. Zone libere de taxe vamale
b. Zone de comerţ liber
c. zone economice libere etc.
VI. În funcţie de natura şi importanţa facilităţilor acordate sau după regimul fiscal:
a. Zone libere – enclave într-un teritoriu vamal naţional în care mărfurile intră fără formalităţi vamale.
b. Zone bancare libere – bănci, care în contextul pieţei eurodevizelor sunt scutite de obligaţia rezervei obligatorii minime a depozitelor în valută.
c. Zone libere de asigurări – caracterizate prin lipsa reglementărilor pentru anumite tipuri de asigurări.
VII. În funcţie de locul de amplasare:
a. Porturi(fluviale sau maritime)
b. Aeroporturi
c. altele
VIII. În funcţie de integrarea economică aflată în apropiere:
a. Zona europeană care cuprinde şase mari ZEL:
– Larnaca din insula Cipru
– Gibraltar
– Grecia
– Insula Man din Marea Britanie
– Shannon din Irlanda
– Elveţia
Mai sunt cuprinse şi zone libere din centrul Europei(Polonia, Ungaria, Slovacia) şi din Estul Europei(România, Iugoslavia, Bulgaria).
b. Zona asiatică – cuprinde 7 mari ZEL:
– Portul Mina Sulman în Bahrein
– Jebel Ali Free Zone Authoritz din Emiratele Arabe Unite
– Golful Aqaba din Iordania
– Hong Kong
– Macao
– Singapore
– Insulele Filipine
Mai trebuie menţionată şi China cu peste 20 de ZEL-uri şi insula Taiwan.
c. Zona americană – care posedă cinci ZEL-uri:
– Curacao + aeroportul Prinţesa Beatrix din insulele Antilele Olandeze
– Bahama Mare din insula Bahamas
– Freeport din insulele Bermude
– Panama
– Costa Rica
d. Zona africană – exemplu: Monrovia(Liberia)
IX. În funcţie de destinaţia mărfurilor:
a. Zone orientate spre importul de mărfuri(cazul ţărilor dezvoltate)
b. zone orientate spre exportul de mărfuri(cazul ţărilor în curs de dezvoltare).