APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.
Administraţia publică locală este totalitatea autorităţilor cu competenţă generală sau specială, constituie pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale. Conform Constituţiei Republicii Moldova administraţia locală ţine să fie realizată prin voinţa poporului, exercită prin forme ale democraţiei directe şi reprezentative, adică prin participarea populaţiei la discutarea şi rezolvarea celor mai importante problem, alegerea organelor reprezentative, participarea la rezolvarea hotărârilor adoptate şi exercitarea controlului asupra activităţii organelor administrării locale. Administraţia publică locală oferă infrastructura fizică şi politică care sprijină eforturile comunităţii şi cetăţenilor în domeniul economic, politic, social şi cultural. Rolul administraţiei publice locale se schimbă şi va continua să se schimbe pe măsură ce problemele economice şi sociale pe care le întâmpină continuă să crească. Conform Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, art. 4 (1) “Teritoriul Republicii Moldova este organizat sub aspect administrativ de judeţe, oraşe şi sate. Organizarea administrativă a teritoriului Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) şi oraşele (municipiile) constituie primul nivel, iar judeţele, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia şi municipiul Chişinău constituie nivelul al doilea”.
Satul este o unitate administrativ teritorială care cuprinde populaţia rurală unită prin teritoriu, condiţiile geografice, relaţii economice, social-culturale, tradiţii şi obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună.
Municipiul este o localitate de tip urban cu rol deosebit în viaţa economică, social-culturală, ştiinţifică, politică, şi administrativă a republicii, cu importante structuri edilitar-gospodăreşti şi unităţi din domeniul învăţământului, ocrotirii sănătăţii şi culturii.
Judeţul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) şi oraşe (municipii) şi reprezintă denumirea unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.
Unităţile administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de patrimoniu, beneficiază de autonomie financiară, au dreptul la iniţiativă în tot ceea ce priveşte administrarea treburilor publice locale, exercitându-şi în condiţiile legii, autoritatea în limitele administrativ-teritoriale stabilite.
Autorităţi ale administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii) sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg conform codului electoral, Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi administrative autonome şi gestionează treburile publice din sate (comune), oraşe (municipii) în condiţiile Legii.
În fiecare judeţ şi municipiul Chişinău este un consiliu, ca autoritate deliberativă a administraţiei publice, care coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean sau, respectiv, municipal. În executarea atribuţiilor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de autonomie consfinţită şi garantată de Legea supremă a Republicii şi alte legi.
Pentru asigurarea autonomiei locale, autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi aprobă bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi au dreptul să instituie impozite şi taxe locale, în condiţiile legii, deoarece o adevărată autonomie locală nu poate exista fără o autonomie financiară, care ar cuprinde o serie de principii reglementare prin acte juridice normative.
În Cartea Europeană  “Exerciţiul autonom al puterii locale” (art. 9) cât şi în “Declaraţia cu privire la autonomia locală” adoptată la Rio de Janero în 1985, la compartimentele despre resursele colectivităţilor locale se menţionează că ele au dreptul în cadrul politicii economice naţionale, la resursele proprii suficiente, de care ele pot dispune în mod liber în exercitarea competenţelor lor, distincte de cele ale altor eşaloane administrative.
În conformitate cu prevederile art. 109 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 3 al Legii privind administraţia publică locală, administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile:
         autonomiei locale;
         descentralizării serviciilor publice;
         eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;
         consultărilor cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
Aceste principii constituie începutul unei noi etape în dezvoltarea şi organizarea administraţiei publice locale în republică, fiind bazate pe cele mai înaintate teorii existente în acest domeniu în practica internaţională.
Conceptul de autonomie locală, definit prin art. 3 din Cartea Europeană “exerciţiul autonom al puterii locale”,[ prevede dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţilor locale de a realiza şi de a gira în cadrul legii sub propria răspundere şi în favoarea populaţiei o parte importantă din treburile publice.
Realizarea autonomiei locale în Republica Moldova este unul din obiectivele esenţiale ale reformei administrative. Resursele financiare ale colectivităţilor provin din:
         impozite locale, în limitele stabilite de lege;
         venituri realizate din activităţi proprii (prin prestări de servicii descentralizate);
         subvenţii pe e posibil necondiţionate, acordate în condiţii de repartizare justă;
         taxe locale.
Principiul autonomiei locale nu presupune o independenţă totală, o izolare a organelor administraţiei publice locale de administraţia publică centrală. Autonomia locală este o putere de decizie liberă, în facultatea de a decide într-o sferă de atribuţii locale, în care interesele locale trebuie reglate şi gestionate, dar sub un control al unei autorităţi superioare. Autorităţile autonomiei locale nu au putere de decizie majoră, ele trebuie să-şi desfăşoare activitatea în limitele şi condiţiile legii.
În art. 5 al Legii privind administraţia publică locală se menţionează că autorităţi ale administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în sate (comune), oraşe (municipii), sunt consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi primarii ca autorităţi executive. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Codul electoral. În executarea atribuţiilor lor, autorităţile administraţiei publice locale dispun de autonomie consfinţită şi garantată prin Constituţie şi alte legi (art. 9).
Autorităţile administraţiei publice locale sunt persoane juridice autonome şi sunt investite cu prerogativele de putere publică. Unităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice locale constituie un sistem din două niveluri:
         primul –consiliile săteşti (comunale), orăşeneşti (municipale);
         doi – consiliile judeţene.
Competenţa cu care sunt investite autorităţile administraţiei publice locale este deplină întreagă. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limită de autoritate publică ierarhic superioară, decât în condiţiile legii. Autorităţile administraţiei publice locale se conduc în activitatea lor de Statutul unităţii administrativ-teritoriale şi de regulamentele consiliului respectiv, elaborat în baza unui statut-cadru şi regulament-cadru, elaborat de către organul legislativ.
Autorităţile administraţiei publice locale nu mai sunt supuse puterii ierarhice a autorităţilor centrale, ele fiind independente de acestea pentru că nu sunt numite de la centru, ci sunt alese de cetăţenii unităţilor administrativ-teritoriale.
Consiliul local este o autoritate colegială a administraţiei publice locale, se bucură de un statut autonom, în sensul că el deliberează asupra intereselor specifice ale colectivităţilor locale şi decide cu privire la modul de realizare a acestora fără amestecul din partea autorităţilor administraţiei de stat.
Fiind aleşi după sistemul pluripartid, răspunderea lor politică este numai de ordin electoral, în sensul că ele sunt înzestrate cu competenţă specifică administraţiei publice locale pentru a decide asupra modului de soluţionare a problemelor administrative ale colectivităţilor locale.
Primarul este un organ executiv, ce derivă din faptul că el este cel care răspundere de ducere la îndeplinire a hotărârii consiliului local şi tot el trebuie să realizeze în colectivităţile locale legile republicii şi toate actele normative.
Conform noii legi privind administraţia publică locală din 6 noiembrie 1998, Guvernul, prin hotărâre, numeşte în fiecare judeţ, în unitatea teritorială autonomă cu statut special şi în municipiul Chişinău câte un prefect, confirmat de Preşedintele Republicii Moldova. Prefectul îşi prezintă demisia odată cu demisionarea Guvernului care l-a numit.
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. El conduce serviciile publice desconcentralizate ale ministerelor, departamentelor şi ale celorlalte autorităţi centrale ale administraţiei publice, veghează respectarea, pe plan local, a legislaţiei, a decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, a hotărârilor Guvernului şi actelor normative ale autorităţilor centrale de specialitate.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day! [wptelegram-ajax-widget username="PlopAndreiCom" width="100%" height="50px"]