Conferinţa miniştrilor de externe de la Moscova 1943.

In octombrie 1944, premierul britanic W. Churchill a întreprins o vizită la Moscova, fără a-i pune la curent pe sovietici şi pe americani care va fi scopul călătoriei şi tema discuţiilor. La 9 octombrie, în cadrul convorbirilor a fost pusă în discuţie problema Poloniei şi situaţia din Balcani. Ultimul subiect a provocat polemici aprinse. Profitând de un moment prielnic, Churchilî s-a adresat lui Stalin: “Să reglementăm situaţia în Balcani. Armatele dumneavoastră se află în România şi în Bulgaria, unde noi avem interese, misiuni şi agenţi. Să nu ne certăm pentru chestiuni puţin importante. Ce aţi zice de o predominanţă, de 90% în România pentru dumneavoastră, de 90% în Grecia pentru noi şi de egalitate 50%-50% în Iugoslavia?” în timp ce lui Stalin i se traducea, W. Churchill a scris pe o foaie de hârtie: “România: Rusia – 90%; alţii -10%; Grecia: Marea Britanie în acord cu S.U.A. – 90%; Rusia -10%; Iugoslavia: 50% – 50%; Ungaria: 50% – 50%; Bulgaria: Rusia – 75%, alţii – 25%”. W. Churchill, în memoriile sale, scria: “I-am împins hârtia lui Stalin, căruia i se făcuse deja traducerea spuselor mele. El ezită puţin, apoi a luat creionul său albastru, a tras o linie aldină în semn de aprobare şi mi-a restituit foaia. Totul a fost reglementat mai repede decât era nevoie să fi fost scris”. Foaia cu pricina ajunsese la mijlocul mesei. W. Churchill zise: “Nu găsiţi că e cinic a reglementa aceste probleme de care depinde soarta a milioane de oameni într-o manieră atât de cavalerească? Să ardem hârtia”. Stalin însă ar fi spus: “Nu! Păstraţi-o. W. Churchill, într-un mesaj trimis lui F. Roosevelt, sublinia că “soluţionarea problemei balcanice în manieră procentuală avea drept scop ca, prin influenţa şi autoritatea marilor puteri, să se evite în aceste ţări mişcări deosebite din partea populaţiei, răscoale şi chiar războaie civile nedorite”. Sistemul procentual nu fixează numărul membrilor respectivi în comisiile pentru diverse state balcanice, menţionează cu altă ocazie premierul Marii Britanii, ci exprimă interesul cu care guvernul britanic şi cel sovietic soluţionează problemele din aceste ţări. Explicaţiile date de W. Churchill referitor la metoda procentuală demonstrează că “ea a fost gândită cu anticipaţie”. Acest punct de vedere pe care premierul britanic 1-a impus marilor săi aliaţi “friza elementele esenţiale ale relaţiilor interstatale*’. In primul rând, “nici unul din guvernele ale căror state se aflau în vizorul “procentului” nu fuseseră consultate. In rândul al doilea, când problema a fost pusă, “a fost ignorată “Carta Atlanticului” şi hotărârile de la Teheran”. Astfel, cei doi premieri — britanic şi sovietic – au împărţit Europa în sfere de interese, obţinând libertatea cvasitotală de acţiune în zonele ce le reveneau.