Conifere

In această încrengătură sunt grupate plantele cele mai evoluate, gimnospermele şi angiospermele, cu corpul format din rǎdǎcinǎ, tulpinǎ, frunze şi flori, florile fiind organe noi, neîntâlnite la pteridofite. Caracteristic pentru spermatofite este prezenţa seminţelor ca organe de înmulţire. Subîncrengǎtura Coniferophytina (Gimnospermae). Gimnospermele sunt arbori şi arbuşti cu o mare rǎspândire în regiunile de munte şi în cele nordice. Ele au tulpini înalte, drepte şi frunze aciculare, persistente. Florile sunt reunite în conuri femele şi conuri mascule. Florile femele nu au ovar, stil şi stigmat. Carpelele nu se închid spre a forma ovarul, ci rămân libere şi poartă la suprafaţa lor ovulele descoperite. Din ovule se dezvoltă seminţele golaşe, neînchise în fruct, organ care lipseşte la aceste plante. Neavând ovar, stil şi stigmat, polenul transportat de vânt ajunge direct pe ovul. Clasa Pinatae. Ordinul Pinales. Conifere. Familia Taxaceae cuprinde arbori şi arbuşti cu frunze dispuse spiralat. Tisa: sămânţa sa este înconjurată la bază de un aril roşu, ca o cupă cărnoasă, singura parte netoxică, pe care o consumă păsările, contribuind la răspândirea seminţelor. Celelalte organe ale tisei conţin un alcaloid puternic – taxina, otrăvitoare pentru animale. Lemnul greu, dur şi compact, de culoare roşcată, este foarte preţios pentru sculptură şi tâmplărie fină. Frecventă în pădurile noastre din trecut, astăzi devine tot mai rară, de aceea este ocrotită prin lege ca monument al naturii. Familia Pinaceae cuprinde arbori şi arbuşti cu tulpina dreaptă şi coroana de obicei piramidală. Florile unisexuate sunt dispuse în conuri femele şi mascule. Grăunciorii de polen au doi saci cu aer. Sămânţa matură poartă o aripă, ce-i ajută la răspândire. Molidul, bradul roşu: coroana are forma ascuţit-piramidală, uneori aproape columnară. Frunzele în patru muchii înconjoară ramurile. Conurile mascule galbene au numeroase

stamine. Conurile femele tinere (inflorescente) sunt roşii-purpurii şi îndreptate în sus (erecte); spre maturitate devin brune şi se apleacă, apoi cad în întregime pe pământ. Lemnul molidului serveşte în construcţii, în tâmplăria uşoară, la construirea avioanelor, iar ca lemn de rezonanţă este căutat pentru fabricarea instrumentelor muzicale. Molidul se foloseşte ca materie primă în industria hârtiei şi a celulozei. Scoarţa conţine 10 – 11% tanin şi se întrebuinţează ca materie tanantă în tăbăcărie. Prin distilarea răşinii se obţine terebentină, colofoniu, gudroane şi alte substanţe chimice utile. Predomină în păduri întinse – molidişuri – din etajul montan superior.