How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom) because we were limited by facebook to share our Opportunities!
APPLY FOR THIS OPPORTUNITY! Or, know someone who would be a perfect fit? Let them know! Share / Like / Tag a friend in a post or comment! To complete application process efficiently and successfully, you must read the Application Instructions carefully before/during application process.

Modelul IS-LM este cunoscut în literatura de specialitate ca exprimînd „esenţa macroeconomiei moderne”. El este un model de echilibru între piaţa de mărfuri şi piaţa de valori care ia în considerare influenţa ratei dobînzii şi a fost introdus pentru prima dată de J. K. Hicks.
Curba IS-LM este alcătuită din două părţi – IS reflectă echilibrul pieţei mărfurilor, iar curba LM reflectă echilibrul pieţei banilor:
I- reprezintă investiţiile;
S- reprezintă economiile;
L – reprezintă cererea de bani;
M – reprezintă oferta de bani.
Ecuaţiile modelului sunt:
1.Y = C+I+G+Xn (ecuaţia curbei IS)
2. C = C + c’ (Y – T) C- cheltuieli autonome
3. I = I – dr, unde I – investiţii autonome
4. T = T + tY, t – rata marginală de impozitare; t = ΔT / ΔY T- impozite autonome
5. (G = G) cheltuieli publice
6. Xn = (g)Ex – m’ *Y – n*r, m’ – înclinaţia marginală spre import
n – coeficientul de sensibilitate a importului la rata dobînzii
7. L = M / P sau L(r, Y) = M / P (ecuaţia curbei LM)
8. L = k * Y – h * r, unde k- receptivitatea cereri de bani faţă de venit
h – receptivitatea cererii de bani la rata dobînzii.
Factorii endogeni ce influienţează modelul sunt:
– Venitul;
– consumul;
– investiţiile;
– exportul net;
– rata dobînzii.
Factorii exogeni sunt:
– cheltuielile guvernamentale;
– nivelul preţurilor;
– masa monetară;
– cererea de bani.
Pentru caracterizarea acestui model vom analiza crucea lui Keynes.
Crucea lui Keynes – se utilizează pentru caracterizarea echilibrului dintre cheltuielile planificate şi cheltuielile reale.
Cheltuielile planificate – sunt acele cheltuieli pe care le planifică firmele, menajele şi statul pentru procurarea de bunuri şi servicii.
Cheltuielile reale – diferă de cele planificate prin suma cheltuielilor pe care agenţii economici sunt nevoiţi să le facă pentru investiţii neplanificate în stocuri, reieşind din modificarea volumuliu de vînzări.

E
Y E = Y

E A
E E E = C + I + G + Xn
E
Y

Y Y
Prin E am notat cheltuielile.
Punctul A reprezintă echilibrul dintre cheltuielile planificată şi cheltuielile reale.
Dacă Y > E => adică volumul producţiei este mai mare ca nivelul cererii, bunurile ce nu sunt vîndute sunt depozitate în stocuri, adică are loc o creştere neplanificată a stocurilor. Totodată firmele vor încetini volumul producţiei şi se va stabili echilibrul în punctul A.
Dacă Y < E => volumul producţiei este mai mic ca nivelul cererii (cheltuieli planificate), ca urmare firmele vor scoate bunurile din stocuri pentru a acoperi cererea pe piaţă, în acest caz avem o reducere neplanificată a stocurilor. Totodată firmele vor începe să lucreze mai intens şi economia va reveni la nivelul iniţial de echilibru.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale arată cu cît creşte venitul în urma creşterii cheltuielilor guvernamentale cu o unitate.
m = 1 / 1 – c’ ; m = ΔY / ΔG => venitul creşte în urma creşterii G
Dacă statul măreşte G => atunci creşte E: E = C + I + G + ΔG
Efectul de multiplicare este: G↑ => E↑ => Y↑ => C↑ => Y↑ => C↑ =>…C↑, C creşte în dependenţă de c’ (0 < c' < 1), c' – înclinaţia marginală spre consum. Multiplicatorul fiscal arată cu cît se modifică venitul de echilibru la modificarea impozitelor cu o unitate. m = - c' / 1 - c' ; m = ΔY / ΔT =>venitul scade în urma creşterii T(impozite)
Efectul de multiplicare este: T↑ =>Yd↓ => C↓ =>E↓ =>Z↓ =>C↓ => Z↓…..
T↑ => Y↓
T↓ =>Y↑
C = C + c’ * Yd unde C – consum autonom ce nu depinde de venitul disponibil.
Yd – venit disponibil
C = C + c*(Y – T) T – impozite autonome

How to Stop Missing Deadlines? Please Follow our Telegram channel https://t.me/PlopAndreiCom ( @plopandreicom) because we were limited by facebook to share our Opportunities!

Graficul se prezintă astfel:

E

E E = C + I + G

E = C1 + I + G

E1

Y1 Y Y

Construirea şi caracteristicile curbei IS.
Curba IS caracterizează echilibrul dintre cerere şi ofertă, dintre investiţii şi economii, dintre venituri şi cheltuieli pe piaţa bunurilor.
Construirea curbei IS reiese din crucea lui Keynes şi se prezintă astfel:
Dacă investiţiile cresc în urma
reducerii r, atunci şi E creşte de E Y=E
la E1 la E2, E2 = C + I2 + G
E2
E1

E3

Y3 Y1 Y2
Y

r r

r3
r1
r2 IS

I3 I1 I2 I Y3 Y1 Y2 Y

Dacă r se majorează, atunci I se reduce, ca urmare se reduce E şi Y. E se deplasează în E3.
I = I’ – d * r’ I – nu depind de rata dobînzii,(investiţii autonome)
I şi r sunt invers proporţionale, I depinde de r, dacă r scade atunci I cresc şi invers.
Dacă rata dobînzii este mai mare decît rata profitului atunci nu este convenabil de efectuat investiţii.

Construirea şi caracteristica curbei LM.
Curba LM caracterizează echilibrul pe piaţa monetară şi în orice punct al acestei curbe L=M/P
Cererea de bani –L depinde de rata dobînzii, oferta de bani nominală se înseamnă prin M, iar oferta de bani reală prin M/P. Oferta de bani nu depinde de rata dobînzii.
Banca Naţională majorează oferta de bani reală (M/P) în urma efectuării de operaţiuni open marchet.
r M/P3 M/P1 M/P2

r3
E3
r1 E1
E2
r2

L, M/P
Dacă se modifică rata dobînzii atunci ne deplasăm de-a lungul curbei L. Dacă modificăm venitul atunci are loc deplasarea în spaţiu a curbei L.
M/P r
LM
r2 r2

r1 L2 r1
L1
r3 L3 r3
M/P, L Y3 Y1 Y2 Y
Dacă Y creşte ,creşte L, iar L se deplasează în sus la L2, obţinînduse un punct de echilibru la o rată a dobînzii mai înaltă.

How to Stop Missing Deadlines? Follow our Facebook Page and Twitter !-Jobs, internships, scholarships, Conferences, Trainings are published every day!