N-au dansat decât o seară.În legendele unor popoare europene, ca şi în bogatul nostru folclor, ciudatele insecte efemeride, fiinţele cu cea mai scurtă viaţă de pe Pământ, ar fi băieţii şi fetele care au murit înainte de a-şi fi îndeplinit menirea de soţi şi părinţi şi cărora li se îngăduie, o dată pe an, la sărbătoarea numită Rusalii, să coboare pe pământ sub chip de fiinţe înaripate şi să se înfrupte câteva ceasuri din bucuria netrăită a nunţii şi a dragostei, dispărând în clipa când au cunoscut-o.Această preafrumoasă legendă a efemerelor sau rusaliilor se bizuie pe un fapt ştiinţific cert.Efemeridele, insecte fine, cu corp zvelt, aproape cilindric şi cu aripi reticulate, ţinute în sus, vertical, în stare de repaus, populează fie malul Dunării şi Delta, cum ar fi rusalia-mare, fie râurile şi torentele reci de munte.Larvele de efemere duc timp de 1-3 ani o lungă viaţă acvatică, în cursul căreia se petrec numeroase transformări. În clipa năpârlirii, între învelişul pupei şi noul înveliş se formează gaze care o obligă să urce la suprafaţă. Aici învelişul se desprinde, iar insecta devine aripată. Însă ea nu şi-a câştigat încă deplina independenţă, deoarece pentru a atinge stadiul adult, mai trebuie să treacă printr-un stadiu preliminar, o nouă năpârlire care o face capabilă de reproducere. E un fenomen unic în toată lumea insectelor, considerat un caracter arhaic. El dovedeşte vechimea efemerelor pe Pământ, fapt atestat şi de paleontologie, care i-au descoperit strămoşi uriaşi în perioada carboniferului.Devenite insecte adulte, efemeridele îşi încep cursa dramatică împotriva timpului, a scurtei vieţi de adult hărăzită de natură. Insectele grupate în roiuri compacte efectuează zborul nupţial care are loc pe înserate. Durata vieţii este de câteva ore. Efemeridele nu se mai hrănesc, aparatul lor bucal nu mai este funcţional, iar tubul digestiv nu mai conţine decât aer. Toată existenţa lor este concentrată către o unică ţintă: reproducerea.