Agenţii economici îşi desfăşoară activitatea într-un anumit mediu. Ultimul îmbină factorii de natură economică, socială, politică, ştiinţifico – tehnică, juridică, geografică, demografică. Putem evidenţia următoarele trei tipuri de mediu:
a. Stabil. Schimbările în acest mediu sunt rare, de mică amploare şi uşor previzibile.
b. Schimbător. Modificările sunt frecvente, de o amploare variată şi, în general, previzibile.
c. Turbulent. Modificările sunt foarte frecvente, de amploare variată cu influenţe profunde asupra activităţii firmei şi greu de anticipat.
În condiţiile actuale activitatea întreprinderilor se desfăşoară preponderent într-un mediu de un dinamism accentuat.
Mediul ambiant al întreprinderii poate fi divizat în Micro şi Macromediu.
Micromediul cuprinde acele elemente ale mediului cu care întreprinderea intră în relaţii directe. Ca exemplificare, putem evidenţia:
1. Furnizorii, care în baza contractelor asigură întreprinderea cu materie primă, materiale, echipamente, resurse energetice, forţă de muncă. Pentru încheierea contractelor cu furnizorul, întreprinderea are nevoie de informaţii referitoare la dimensiunile şi calitatea ofertei, preţurile practicate, politicile comerciale utilizate, cunoaşterea unor aspecte privind climatul intern al întreprinderii furnizoare (stabilitatea economică, disciplina tehnologică etc.).
2. Prestatorii de servicii. Ultimii pot fi firme sau persoane particulare, care oferă o gamă largă de servicii necesare pentru activitatea întreprinderii. Printre prestatorii de servicii putem numi firmele de comerţ, de transport, agenţiile de publicitate, băncile.
3. Clienţii. Această categorie include: consumatorii, utilizatorii industriali; întreprinderile comerciale, agenţiile guvernamentale, utilizatoare de serviciile produse de întreprindere.
4. Concurenţii. Acestea sunt firmele sau persoanele particulare care îi deservesc pe aceiaşi clienţi şi au aceiaşi furnizori sau prestatori de servicii.
5. Organismele publice reprezentate de asociaţiile profesionale, asociaţiile consumatorilor, mediile de informare în masă, organele de stat (financiare, fondul social, vamele, de justiţie etc.) faţă de care întreprinderea are obligaţii legale.
Macromediul cuprinde elementele structurale ale mediului cu acţiune indirectă şi pe termen lung asupra activităţii întreprinderii. Macromediul include:
1. Mediul demografic caracterizat de numărul populaţiei, structura pe vârste şi sexe, dimensiunea medie a unei familii, repartizarea teritorială, populaţia urbană şi rurală. Analiza indicatorilor mediului demografic permite o evaluare corectă a dimensiunilor cererii la producţia întreprinderii.
2. Mediul economic reprezintă spaţiul în care activează întreprinderea: structura pe ramuri a economiei, nivelul de dezvoltare a economiei naţionale în ansamblu şi pe fiecare ramură în parte, gradul de ocupare a forţei de muncă, situaţia financiar – valutară.
3. Mediul tehnologic se evidenţiază prin invenţii şi inovaţii, mărimea şi orientarea fondurilor destinate cercetării – dezvoltării, asimilarea de produse noi şi modernizarea produselor tradiţionale, reglementării orientate spre eliminarea sau restrângerea efectelor poluante ale proceselor de producţie.
4. Mediul cultural caracterizează sistemul de valori, obiceiurile, tradiţiile şi normele de convieţuire în societate. Mediul cultural are o influienţă substanţială asupra compartimentului consumatorilor, asupra segmentării pieţelor, asupra comunicării întreprinderii cu piaţa.
5. Mediul politic influenţează asupra activităţii întreprinderii prin structura societăţii, forţele politice şi raporturile dintre ele, prin gradul de implicare a statului în economie, gradul de stabilire a climatului politic intern, zonal, internaţional.
6. Mediul juridic îmbină reglementările de natură juridică prin intermediul cărora este vizată în direct activitatea întreprinderii.
7. Mediul natural (climă, relief, zăcăminte etc.)
În condiţiile economiei de piaţă principala componentă a mediului în care apare firma, atât în calitate de producător cât şi de consumator, este piaţa. Aceasta din urmă, fiind un sistem de coordonare a activităţii economice a agenţilor economici, mijloceşte legăturile multiple ale întreprinderii cu mediul ambiant. Mecanismul pieţei reprezintă pentru întreprindere terenul de realizare a fluxului aprovizionare – producţie – desfacere. Realizarea obiectivelor întreprinderilor (creşterea rentabilităţii şi a eficienţei economice pe baza sporirii cifrei de afaceri pe seama fiecărui produs) este în funcţie de sporirea supleţei, adaptabilităţii şi flexibilităţii firmei în raport cu mediul.
O altă problemă cheie a restructurării întreprinderilor este legată de cultura organizaţională. Ultima reflectă un mod specific a colectivului întreprinderii de a acţiona şi interacţiona. Cultura organizaţională are următoarele şase dimensiuni:
1. Orientarea spre proces în raport cu orientarea spre rezultate. Orientarea spre proces înseamnă că oamenii evită riscurile şi fac un efort limitat de muncă. În acest caz fiecare zi de activitate în firmă seamănă cu cea precedentă. Orientarea spre rezultate reflectă că angajaţii se simt confortabil în situaţii deosebite şi permanent fac maxim de eforturi. Fiecare zi e bună şi aduce modificări, care sunt primite de angajaţi.
2. Orientarea spre salariaţi în raport cu orientarea spre muncă. Prima parte a acestei dimensiuni reflectă că, în firmă sunt luate în consideraţie şi problemele personale ale angajaţilor. Organizaţia răspunde de bunăstarea salariaţilor săi. Orientarea spre muncă prevede îmbunătăţiri în cadrul muncii.
3. Limitat în raport cu profesional. Prima parte a acestei dimensiuni este asociată cu caracteristica firmelor japoneze. Salariaţii îşi derivă identitatea din organizaţie (limitat). Angajaţii simt că, normele de organizare cuprind comportarea lor atât de acasă, cât şi de la serviciu. Firma efectuează angajarea salariaţilor luând în consideraţie problemele sociale şi de familie, competenţa profesională a salariaţilor. Angajaţii nu consideră că firma angajează numai pe baza competenţei. Salariaţii gândesc la viitor.
4. Sistem deschis în raport cu sistem închis. Sistem deschis înseamnă că firma e un sistem deschis pentru noii angajaţi. În cazul firmei ca sistem închis, angajaţii se simt închişi, secretoşi. În acest caz în firmă pot să se adapteze doar unii.
Dimensiunile evidenţiate descriu particularităţile culturii organizaţionale, însă aplicarea lor în practică este problematică. Pe baza lor nu se pot formula reţelele, deoarece ceea ce este bun sau rău depinde în fiecare caz de direcţia care o are întreprinderea. Un aspect cultural poate fi valoros pentru un scop sau mai puţin valoros pentru alt scop. De exemplu, orientarea spre client este puternic relevantă pentru întreprinderile angajate în activităţi de deservire şi în producerea de obiecte de calitate pentru uzul consumatorilor, dar poate să nu fie necesară sau poate fi chiar dăunătoare pentru organizaţiile implicate în fabricarea produselor standard într-o piaţă competitivă a preţurilor.
Compararea caracteristicilor diferenţelor de cultură la diverse niveluri ne dă posibilitatea de a evidenţia direcţiile de utilizare în procesul de restructurare a întreprinderilor a caracteristicilor culturii organizaţionale:
a. Procesul de restructurare a întreprinderilor trebuie să ia în consideraţie faptul că, este foarte greu de a modifica valorile colective, mentalitatea economică a angajaţilor, care acţionează nemijlocit asupra dezvoltării întreprinderii.
b. Managerul firmei trebuie să cunoască configuraţia culturală a organizaţiei. Adesea este necesară efectuarea unui diagnostic cuprinzător al stării prezente a culturii şi a subculturilor organizaţiei. Se potriveşte cultura organizaţională strategiei de restructurare a firmei? E necesar de a determina părţile puternice şi slabe ale configuraţiei culturale existente.
c. Diagnosticul cultural trebuie să contureze harta culturală a întreprinderii şi să ajute la crearea posibilităţii de a determina care strategii sunt necesare pentru întreprindere şi care nu sunt potrivite. De exemplu, dacă o cultură este puternic normativă, atunci strategia de formare a firmei care prevede o competiţie în domeniul de servicii clientului nu va avea multe şanse de izbândă.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
