Examinarea munitiei. Investigarea criminalistica a munitiei are rolul de a stabili tipul, modelul si anul de fabricate al cartuselor, pe baza caracteristicilor, a inscriptiilor fabricilor producatoare, existente pe rozeta tubului. Ca si In cazul armei, intereseaza care este starea lor tehnica, daca Incarcatura coincide cu cea originala, care este gradul sau de conservare s.a., ceea ce presupune un examen fizico-chimic complex1.Prin examinarea gloantelor si a tuburilor pot fi stabilite, asa cum am mentionat anterior, apartenenta de grup a armei, precum si calitatea sau locul de provenienta a munitiei. Expertiza urmelor formate de arniele de foc. Expertiza urmelor principale ale tragerii. Expertiza criminalistica a urmelor principale ale unei trageri consta in examinarea orificiilor de intrare si de iesire, a canalelor formate atat pe corpul uman, cat si pe obiectele cu care glontul a venit in contact. Totodata, sunt supuse examinarii §i urmele de ricosare .
In privinta e.xpertizei orificiilor, incepand cu cele de intrare, o prima problema de rezolvat este aceea a stabilirii faptului daca acestea sunt sau nu consecinta unei arme de foe. Raspunsul este posibil pe baza studierii caracteristicilor generale reflectate de urma de intrare a glontului, caracteristici ce difera in functie de natura obiectului impuscat (tcsut uman, geam, lemn, metal etc.).
Alaturi de aceste caracteristici privitoare, In primul rand, la forma orificiului –uneori usor de confundat cu urme ale altor obiecte Intepatoare – sunt avute in vedere caracteristicile individuale, specifice factorilor secundari ai impuscarii, cum ar fi urmele de funingine, arsurile, tatuajul, rupturile provocate de gaze, precum si inelele de frecare si mctalizare formate, indiferent de distanta de la care s-a tras.
Expertiza urmelor secundare ale tragerii. Cercetarea criminalistica a acestor categorii de urme este destinata descoperirii sj examinarii urmelor apartinand factorilor secundari sus-mentionati ai tragerii cu o arma de foe, formal In jurul sau in interiorul orificiului de intrare a proiectilului, ca si a urmelor specifice de tragere formate pe mana persoanei care s-a folosit de arma.
Examinarea preliminara, respectiv prima etapa a expertizei este destinata examinarii obiectului presupus purtator de urme suplimentare de tragere, prin intermediul microscopului optic, desi rezultatele sale nu sunt Intotdeauna conclu-dente. De aceea, este necesar sa se recurga la metode specializate, mai frecvent fiind utilizate:
Examinarea chimica, prin care sunt puse In evidenta urmele suplimentare de impuscare existente in jurul orificiului de intrare, In teava armei si pe mana tragatorului .
Examinarile spectrale, indeosebi microanaliza spectrala 51 spectro-
fotometria de absorbtie atomica servesc la punerea in evidenta a particulelor de
cupru, plumb s.a. existente in urmele suplimentare. Prin aceste metode este posibila punerea in evidenta a elementelor inelului de metalizare si, de aici, determinarea naturii proiectilului.
fotometria de absorbtie atomica servesc la punerea in evidenta a particulelor de
cupru, plumb s.a. existente in urmele suplimentare. Prin aceste metode este posibila punerea in evidenta a elementelor inelului de metalizare si, de aici, determinarea naturii proiectilului.
Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafetei in care se afla
factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiatii infrarosii,
rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronooptic sau fixate prin fotografiere. Hartia fotografica se introduce sub obiectul presupus purtator de urma de funingine (de exemplu, o haina), dupa care va fi expusa la radiatii infrarosii. Acestea vor strabate obiectul, cu exceptia locului in care sunt particulele
de funingine, impresionand hartia Tn funcfie de gradul de penetrare.
factori suplimentari ai tragerii se bazeaza pe examinarea in radiatii infrarosii,
rezultatele fiind observate cu ajutorul transformatorului electronooptic sau fixate prin fotografiere. Hartia fotografica se introduce sub obiectul presupus purtator de urma de funingine (de exemplu, o haina), dupa care va fi expusa la radiatii infrarosii. Acestea vor strabate obiectul, cu exceptia locului in care sunt particulele
de funingine, impresionand hartia Tn funcfie de gradul de penetrare.
Metode de certitudine. In prezent, aplicarea unor tehnici moderne de
varf, in examinarile criminalistice, a facut posibila, printre altele, si stabilirea cu certitudine a existentei urmelor specifice tragerii, mai ales a celor de pulbere, inclusiv pe mana tragatorului. Dintre tehnicile de varf intrate in uzul laboratoarelor de criminalistica, mentionam urmatoarele:
varf, in examinarile criminalistice, a facut posibila, printre altele, si stabilirea cu certitudine a existentei urmelor specifice tragerii, mai ales a celor de pulbere, inclusiv pe mana tragatorului. Dintre tehnicile de varf intrate in uzul laboratoarelor de criminalistica, mentionam urmatoarele:
a. Microscopia electronica cu baleiaj (MEB), conjugate cu microscopia spec
trala in radiatii roentgen, efectuata cu microscopia electronica de radiatii cu
dispersie de energie (EDX).
trala in radiatii roentgen, efectuata cu microscopia electronica de radiatii cu
dispersie de energie (EDX).
b.Microspectrofotometria in radiatii infrarosii, efectuata cu aparate de tip
“Nanospec”, permite analiza unor particule de pulbere cu diametrul de 20 mili-microni, stabilind cu certitudine natura lor, fara ca metoda sa aiba un caracter distructiv..
“Nanospec”, permite analiza unor particule de pulbere cu diametrul de 20 mili-microni, stabilind cu certitudine natura lor, fara ca metoda sa aiba un caracter distructiv..
Identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului
Identificarea armei cu care s-a savarsit o infractiune reprezinta scopul final al oricarei expertize balistice judiciare. In esenta, procesul de identificare consta in examinarea comparative a gloantelor, a tuburilor descoperite in corpul victimei sau la fata locului, cu gloantele trase experimental cu arma gasita In campul infractio-nal ori ridicata de la persoana suspecta.
Examinarea destinata identificarii parcurge cele doua faze principale cunoscute. In prima faza se determina grupul sau categoria careia apartine arma, In baza cercetarilor generale reflectate de urmele formate pe proiectil sj pe tub, referitoare la modelul, tipul, calibrul armei s.a. In a doua faza, are loc identificarea propriu-zisa prin examenul comparativ al caracteristicilor individuale, specifice fiecarei |evi ghintuite si fiecarui ansamblu al mecanismelor de tragere.
Identificarea armei dupa urmele formate pe glont. Identificarea dupa urmele formate pe glont presupune, in faza initials, o delimitare a cercului armelor suspecte, prin excluderea din sfera cercetarii a armelor ale caror caracteristici generale nu corespund caracteristicilor reflectate de glont; pentru aceasta se iau in calcul numarul golurilor si plinurilor ghinturilor, latimea acestora, unghiul si sensul de rasucire, calibrul .
Pentru obtinerea modelelor de comparatie se efectueaza trageri experimentale cu armele examinate.
Dintre tehnicile de examinare comparativa, mentionam in primul rand exami-narea la microscopul comparator, in prezent cea mai uzilata, deoarece permite observarea directa a continuitatii sau discontinuitatii liniarc a striatiilor formate pe glont de particularitatile microreliefului tevii. Alte procedee constau In compararea mulajelor obtinute de pe proiectilul In litigiu si cel tras experimental, mulaj realizat cu materiale plastice transparente sau prin galvanoplastie.
Identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartujului. Acest gen de identificare se desfajoara In aceleasj conditii §i faze ca si identificarea dupa urmele formate pe glont. Captarea tuburilor de comparatie se realizeaza mai usor, prin folosirea, de pilda, a unor saculete ori sertarase prinse In dreptul ferestrei carcasei inchizatorului.
Din numeroasa cazuistica a rezultat ca identificarea dupa urmele formate pe tub prezinta un avantaj important fata de identificarea dupa urmele existente pe proiectil, tubul ramemand intact In marea majoritate a cazurilor de trageri, spre deosebire de proiectil, care se poate deforma Tn impactul cu obiectele mai dure. Mai mult, tubul permite si identificarea armelor a caror teava nu confine suficiente caracteris-tici individual, in special tevile lise. Din aceasta ultima categorie fac parte si armele de vanatoare, Intalnite pe scara larga si in tara noastra.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
