Prof. lon Dediu, membru corespondent al A.S. a R.Moldova mentioneaza, ca prezenta editie a Cartii Rosii a Republicii Moldova este un document elaborat pe o solida baza stiintifica, in care este caracterizata starea actuala a speciilor critic periclitate, periclitate si vulnerabile ale faunei si florei salbatice. Astfel va fi posibila prognozarea si elaborarea unor actiuni concrete privind conservarea, reproducerea si valorificarea rationala a acestor specii.
Pentru fiecare specie de animale sau plante este rezervata o pagina de carte, care include denumirile latina si romana ale speciei, imaginea speciei in cauza, harta cu aria de raspandire in spatiul republicii, descrierea speciei – statutul, raspandirea, habitatul, aspectul cantitativ, factorii limitativi, particularitatile biologice, reproducerea in captivitate (pentru animale), cultivarea (pentru plante), starea si masurile de protectie si sursele de informatie.
Compartimentul Plante cuprinde 126 de specii: angiosperme – 81, gimnosperme -1, pteridofite – 9, briofite -10, lichenofite – 16, micofite – 9 si Compartimentul Animale include 116 specii: mamifere -14, pasari – 39, reptile – 8, amfibieni – 1, pesti – 12, ciclostomate – 1, insecte – 37, crustacee – 1, moluste – 3.
Fiecare compartiment are o pagina de garda care introduce potentialul cititor in tema.
Lucrarea include si un indice al speciilor.
Speram ca aceasta carte, elaborata cu cea mai profunda seriozitate si profesionalism de un colectiv de autori – specialisti cunoscuti in comunitatea stiintifica, va prezenta un interes deosebit pentru oamenii de stiinta, studenti, doctoranzi, oameni de stat, pentru toti cititorii care manifesta nu numai un interes cognitiv, dar si o datorie civica fata de ocrotirea Vietii – opera unica a Creatorului.
Mai ramane sa actionam prompt, dar serios si in cunostinta de cauza, spre binele Naturii care ne-a nascut, ne intretine, dar si care ne poate pedepsi aspru, daca, treptat, Cartea Rosie nu va fi transformata in Cartea Verde.CUVANT INAINTEEste bine stiut faptul ca activitatea umana are un impact decisiv asupra mediului inconjurator, indeosebi asupra regnului animal si a celui vegetal. Impactul respectiv a luat o amploare deosebita in republica mai ales in ultimii 20-25 de ani. Valorificarea excesiva a terenurilor agricole, poluarea resurselor acvatice si a solului, reducerea suprafetelor cu vegetatie naturala, inclusiv a celor forestiere, au provocat fragmentarea, limitarea ariilor naturale, agravarea conditiilor de viata, limitarea ariei de raspandire a multor spetii de plante si animale si, drept consecinta, reducerea numarului lor si chiar disparitia unora dintre acestea.
Comparand numarul actual al speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic periclitate cu cel de acum 15-20 de ani, putem ajunge cu facilitate la concluzia ca starea ecologica a multora a devenit critica. Daca prima editie a Cartii Rosii includea 29 specii de animale si 26 specii de plante, apoi editia de fata cuprinde 126 specii de plante si 116 de animale. Situatia respectiva reprezinta un semnal alarmant si demonstreaza necesitatea intreprinderii unor actiuni urgente si eficiente in scopul conservarii, protejarii si restabilirii ecosistemelor si, in special, a speciilor de plante si animale rare, amenintate cu disparitia sau pe cale de disparitie.
Solutionarea urgenta a acestor probleme de prima necesitate este stipulata in documentele Conferintei ONU de la Rio de Janeiro (AGENDA XXI, 1992), in Conventiile si Acordurile internationale, in Legea Republicii Moldova privind protectia mediului inconjurator (1993), Legea privind regnul animal (1995), in Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998) etc.
In baza celor mentionate mai sus, Cartea Rosie a Republicii Moldova urmareste nu numai sa caracterizeze si sa prezinte starea ecologica actuala a speciilor de animale si plante vulnerabile, periclitate si critic periclitate, dar propune sl actiunile strict necesare pentru conservarea, reproducerea si valorificarea rationala a acestora.
Este de datoria tuturor factorilor de decizie si a cetatenilor Republicii Moldova sa contribuie la realizarea prevederilor documentelor internationale si legislatiei nationale referitoare la protectia mediului, care va favoriza restabilirea unui echilibru ecologic si conservarea genofondului tarii.
Dihor de stepa Mustela eversmanni
Ordinul Carnivore (Carnivora)
Familia Mustelide (Mustelidae)
STATUTUL. Specie periclitata [En-dangered (EN)], efectivul careia s-a redus brusc.
RASPANDIREA. in Republica Moldova populeaza landsafturile deschise ale stepelor Baltiului si Bugeacului, precum si suprafetele neimpadurite din zona centrala. in afara republicii este raspandita in Ucraina, Caucazul de Nord, Kazahstan si spre est – pana in
HABITATUL. Fopulea/a’ suprafetele intelenite de stepa, lizierele si terenurile necultivate, pasunile. in conditii naturale dihorul-de-stepa foloseste ca adapost galeriile tistarilor si harciogilor, pe care le largeste.
FACTORII LIMITATIVI. Destele-nirea terenurilor; reducerea numaru-lui de tistari – una dintre componen-tele principale ale hranei speciei.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE. Se remarca schimbarea sezoniera a biotopurilor, care este in functie de prezenta hranei. Primavara si vara dihorii se stabflesc , in coloniile tistarilor, toamna si iarna – in locurile de concentrarea muridelor din biotopurile naturale si in vecinatatea localitatilor. Puii se nasc in lunile aprilie-mai (3-4) si traiesc impreuna cu parintii pana toamna tarziu. (2)
REPRODUCEREA IN CAPTIVITATE. Se reproduce usor.
STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotit conform legislatiei in cadrul rezervatiei stiintifice “Codru”, unde se afla in numar neinsemnat.
MASURILE DE PROTECTIE. Orga nizarea rezervatiilor naturale in locurile de reproducere a speciei si interzicerea vanatului.
Urechelnita (Sempervivum ruthenicum Schnittsp. et C.B. Lehm)
Familia Crasulacee (Crassulaceae)Unicul reprezentant al genului pe teritoriul Republicii Moldova, care se intalneste la limita arealului. – STATUTUL. Specie vulnerabila [Vulnerable (VU)].
RASPANDIREA. Vegeteaza in apropierea com. Corjeuti, Balasinesti, jud. Edinet; Costesti, jud. Balti; s. Butuceni, jud. Orhei. Peste hotarele republicii este raspandita in Campia Est-Europeana, Peninsula Balcanica, Asia Mica.
HABITATUL. Stancile dezgolite din partea superioara a versantelor, fisurile stancilor.
ASPECTUL CANTITATIV. Cel mai mare numar de plante (cateva sute de exemplare) a fost inregistrat langa comuna Corjeuti, unde specia formeaza pe stanci grupuri mari. Populatia este stabila si reprezentata de indivizi de varsta diferita, care se inmultesc bine pe cale vegetativa si prin seminte.
FACTORII LIMITATIVI. Nisa ecologica limitata (creste numai pe pantele pietroase calcaroase); distrugerea locurilor de crestere la extragerea pietrei de var.
PARTICULARITATILE BIOLOGICE Sl ECOLOGICE. Planta suculenta; vegeteaza numai in conditii de iluminare puternica. infloreste in iulie-august, fructele se coc in august-septembrie. Se inmulteste prin inradacinarea lastarilor supraterestri. Calcifila
CULTIVAREA. Nu se cultiva.
STAREA DE PROTECTIE. Este ocrotita in cadrul rezervatiilor peisagistice “Fetesti” si “La Castel”.
MASURILE DE PROTECTIE. Crearea in preajma comunei Corjeuti a unei arii naturale pentru protejarea speciei; intensificarea controlului asupra starii populatiei; cultivarea plantei