O ameninţare deosebită pentru societatea română o reprezintă implicarea tot mai profundă în sfera criminalităţii şi mai ales în cea a infracţiunilor de mare violenţă a ţiganilor. Încorsetată până la finele anului 1989 de măsurile instituite de stat, această etnie, recunoscută prin incultură şi neştiinţă de carte, dar de o abilitate şi meschinărie deosebite, sfidează la vedere pe zi ce trece legea şi ordinea de drept, organizând filiere, chiar internaţionale, prin care săvârşesc cele mai periculoase şi abominabile infracţiuni. Potenţialul criminogen al ţiganilor este de câteva ori mai mare decât al restului populaţiei României, situaţie ce are tendinţe de agravare. Un alt element de gravitate deosebită îl reprezintă participarea infractorilor ţigani la săvârşirea infracţiunilor cu violenţă respectiv omoruri (11,31%), tentativă de omor(9,6%). O pondere însemnată o deţin ţiganii şi în rândurile celor care au săvârşit infracţiuni contra proprietăţii  private. Nesupunerea voită faţă de regulile de convieţuire socială, faţă de ordinea şi liniştea publică instituită de stat, a condus la săvârşirea de către ţigani a numeroase infracţiuni ce aduc atingere acestor relaţii. Factorii psihologici, biologici, care influenţează comportamentul ţiganilor are la bază trăsături specifice, dobândite drept zestre ereditară de la strămoşi care au trăit în nordul Indiei, şi modelate ulterior pe parcursul celor 6-700 de ani de când este atestată prezenţa etniei pe teritoriul României.
                 
              Între factorii criminogeni care determină în mare măsură comportamentul deviat al multor ţigani, pot fi enumeraţi următorii: 
      -agresivitatea înăscută (mulţi purtând în permanenţă asupra lor arme albe)
      -labilitatea afectivă este în strânsă legătură cu agresivitatea
      -indiferenţa afectivă
      -deviaţia morală
              Se poate spune că această etnie are şi propriul „drept” ei se conduc prea puţin  după legislaţia ţării de domiciliu sau reşedinţă, aplicând şi respectând în schimb „legea ţigănească” bazată pe obiceiuri şi tradiţii. Desigur că în ultimul timp, tot mai mulţi ţigani din centrele urbane dezvoltat, renunţă la asemenea tradiţii.
              Ţiganii duc lipsa unei culturi scrise, aceasta fiind un handicap pentru înlăturarea modului de viaţă  şi a comportamentului social.
              Este de remarcat totuşi marginalizarea la care este supusă o bună parte dintre ţigani, respingerea lor de către colectivităţile  pe lângă care aceştia s-au aşezat. În cadrul comportamentului delincvent la ţigani întâlnim sub aspect oxinologic următoarele orientări comportamentale:
      – O recunoaştere exclusivă a valorilor materiale ca simboluri ale reuşitei
      – Ignorarea voită a valorilor morale, juridice, consacrate în societate
      – Respingerea normelor licite de conduită ca mijloace de realizare a valorilor materiale
      – Adoptarea unor norme ilicite de conduită pentru reuşita socială
              Ţiganii reprezintă cea mai profilactică minoritate din România. Înclinarea spre delicvenţă a multor ţigani s-a manifestat cu recrudescenţă sporită încă din primii ani de după revoluţie cu tendinţe de îmbrăţişare a formelor superioare ale crimei, respectiv spre organizarea de tip mafiot.
              Prin acţiunea acestor grupuri se produc prejudicii foarte mari, iar ca mod de acţiune se remarcă  jafurile organizate în grup de regulă cu mână armată (şmenurile), traficul de carne vie, sechestrarea de persoane, taxa de protecţie, şantaj şi chiar spălarea banilor proveniţi din infracţiuni.
              Ţiganii reuşesc să influenţeze justiţia prin coruperea unor poliţişti, sumele mari de bani obţinute de ţigani prin mijloace necinstite le dă posibilitatea să facă cheltuieli ostentative.
              Primul grup constituit pe principii mafiote , urmărit şi cercetat de poliţie a fost acela compus din familiile de ţigani Duduianu, Văduva, Stănescu. Principalele sedii ale grupărilor erau campingul din Sineşti şi Complex „Lebăda”. Din mafia de elită a ţiganilor fac parte Fane Spoitoru şi Gigi Boieru, pe lângă care amintim alte grupări criminale care acţionează şi în străinătate unde produc panică în rândul cetăţenilor  şi al autorităţilor datorită modurilor noi de operare, furturi prin efracţie, etc.; ceea ce a impresionat a fost rapiditatea cu care acţionau grupurile criminale.
              Un alt gen de activitate infracţională în care s-au specializat ţiganii se referă la afacerile din domeniul prelucrării, colectării şi valorificării metalelor, îndeosebi cele neferoase, aluminiu, cupru, bronz, aramă.
              Printre acţiunile organizaţilor de tip mafiot se regăsesc traficul de droguri acre a luat amploare în România, precum şi consumul acestora creşte în fiecare zi
              Astfel România este ţara de tranzit a drogurilor astfel: chinezii tranzitează heroină, opiu; arabii cocaină şi haşiş; ruşii amfetamină, cocaină, marijuana. O bună parte din transporturi a fost confiscată de poliţie, iar altele au trecut fără urmă. Consumul de droguri a luat amploare la elevi şi studenţi.
              Alte acţiuni cum ar fi traficul de arme şi explozibili, traficul de monedă şi alte titluri de valoare false, furtul de maşini şi trafic internaţional cu autoturisme furate, traficul de carne vie, jocurile de tip Caritas, contrabandă şi evaziune fiscală, toate acestea fac parte din peisajul infracţional din România.
              Crima organizată capătă o extindere şi o diversificare deosebită în ultimii ani, devine o trăsătură caracteristică vieţii contemporane din România.
              Crima organizată apare în dreptul penal român nu numai ca o provocare la adresa legiuitorului, determinându-l să identifice forme noi de combatere, prin intermediul legii penale, dar şi la adresa doctrinei penale, determinând pe oamenii de ştiinţă să reflecteze asupra naturii, gravităţi şi a particularităţilor acţiunilor criminale săvârşite de asociaţii de infractori, pentru a sugera modalităţi noi, specifice şi eficiente de luptă, prin mijlocirea legii penale împotriva fenomenului menţionat.
              Împotriva acestor activităţi ale crimei organizate ar putea fi concepute două grupuri de mijloace:
      I Prevederi legale prin care ar fi incriminate şi sancţionate faptele comise de persoanele juridice însăşi, care, deşi funcţionează aparent legal, realizează scopurile unei organizaţii oculte criminale. Însă in legislaţia penală română numai persoana fizică ar pute fi subiect activ al infracţiunii.
      II Răspunderea persoanei fizice, în acest sens, legea penală română în vigoare dispune de următoarele instrumente:
                                 incriminarea şi sancţionarea în articolul 323 C. Pen. A faptei de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele îndreptate contra siguranţei statului, ipoteză în care faptele ar constitui infracţiunea de complot. Este posibilă doar complicitatea morală. Răspunderea penală presupune existenţei intenţiei.
                                 Dispoziţii referitoare la participaţie. Dacă o faptă prevăzută de legea penală a fost comisă nemijlocit de o singură persoană aceasta este autor al infracţiunii. Nu există ideea autorului mediat.
                                 Incriminările prevăzute în partea specială a legii penale şi care acoperă aproape toate faptele ilicite care ar putea fi comise de asociaţiile criminale, inclusiv în cadrul crimei organizate.
              Legea penală română nu cuprinde o incriminare sintetică în baza căreia să se asigure urmărirea şi sancţionarea eficientă a faptelor săvârşite de organizaţii criminale moderne, nu cuprinde un sistem de sancţiuni specifice faptelor comise de asemenea asociaţii criminale.
              În România nu există până în prezent o reglementare cu privire la interzicerea reciclării sumelor de bani provenite din operaţiuni ilicite, şi deci au apărut numeroase manifestări în activitatea financiară şi bancară care ascund fenomenul de reciclare a banilor cu origine ilegală. În ultima perioadă s-a sesizat faptul că unele organizaţii criminale din exterior se interesează de folosirea circuitelor bancare româneşti pentru reciclarea banilor.
              Este imperior necesar a identifica modalităţi noi şi mai eficienta de luptă contra formelor moderne şi deosebit de periculoase de criminalitate.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships