Manastirea Capriana, unul din cele mai vechi asezeminte monastice din Moldova, situata in codrii ce acopera tinutul deluros din centrul Basarabiei, numiti cindva codrii Lapusnei, reprezinta un monument de valoare culturala si istorica exceptionala pentru neamul roman. Localitatea deosebit de pitoreasca, este situata intr-o depresiune incintatoare, fiind inconjurata din trei parti de coline impadurite. Exista citeva ipoteze si legende privitor la data intemeerei manastirii Capriana. Prima ipoteza, adeverita si de Zamfir Arbore in Dictionar geografic al Basarabiei, se afirma ca manastirea Capriana a fost intemeeata de domnitorul Moldovei Petru Rares la 1545. Faptul nu corespunde, insa, adevarul, caci manastirea existase si mai inainte. A doua ipoteza, confirmata de B.P.Hasdeu care a gasit la manastirea Zografu un hirsov pe care l-a tradus din slavona si in care se relateza ca data fondarii manastirii este 19.02.1429. In document se mentioneaza ca Alexandru cel Bun i-ar fi harazit Doamnei Maria si copiilor sai manastirea “Visnevetul”, al carui staret era pe atunci un anume Caprian. Manastirea s-a bucurat si de sprijinul lui Stefan cel Mare, moment ce a condus la crearea legendei precum ca manastirea ar fi fost construita de marele voievod ca amintire a unui popas avut aici cu oastea cu care alunga-se tatarii peste Nistru. Legenda ne spune ca Stefan Voda, impreuna cu bravii sai capitani, ar fi zarit venind spre ei o caprioara salbatica, agera si zvelta. Calaretii si ostenii au inconjurat-o, gata sa-i impinzeasca corpul plapind cu sageti iuti si ascutite. Vazindu-se strimtorată din toate partile şi nestiind incotro s-o mai apuce, caprioara se trinti, tremurind in genunchi, in semn de rugaciune, spre a fi lasata in libertate. Soldatii ar fi observat şi lacrimi in ochii animalului. In acel moment Doamna, cica, i-ar fi pus mina pe umar voievodului, rugindu-l sa nu traga. Intr-adevar, caprioara, ingenunchiata, implora mila si indurare. Domnitorul, banuind ca poate fi un semn ceresc, darui viata caprioarei, hotarind sa inalte pe acest loc o biserica. Petru Rares impreuna cu sotia sa Elena si fiul lor Ilies, a inzestrat manastirea cu mosii si odoare scumpe. El a daruit manastirii o evanghelie frumos imbracata in aur si argint. Domnitorul A. Lapusneanu, originar din tinutul Lapusnei, a daruit si el pentru vecie manastirii Capriana 11 sate cu paduri, finete si vii. Manastirea avusese o biblioteca bogata, una dintre cele mai vechi din Basarabia. La intrarea in manastire se afla o alee frumoasa strajuita de plopi piramidali. Manastirea avea in posesie 165 ha de pamint, inclusiv livezi, vii, gradini, moara, fabrica de ulei. In 1947 a fost sustrasa si facuta sa dispara fara urma vestita biblioteca a manastirii, au fost alungati toti calugarii. In incinta manastirii s-a organizat un sanatoriu pentru tratarea tuberculozei la copii. A fost furate si distruse aproape toate podoabele bisericesti, cele mai frumoase icoane. In anul 1962 manastirea a fost inchisa. S-a distrus si s-a nimicit totul. La inc. anului 1989, locasul a fost redeschis, incepindu-se lucrari de restaurare si reparatie. Aici a fost organizate cursuri speciale pentru pregatirea preosilor. Viata calugareasca s-a restabilit din nou, manastirea reluindu-si cursul de odinioara.