Modele de cooperare şi cooperare regională în spaţiul balcanic la etapa actuală.

1) Instrumentele Procesului de Stabilizare şi Asociere(PSA) au fost formulate la Reuniunea la nivel înalt de la Zagreb în noiembrie 2000. Procesul de Stabilizare şi Asociere este piatra de temelie a politicii UE pentru Balcanii de Vest. Elementul cheie al PSA este Acordul de Stabilizare şi Asociere care se încheie cu ţările care înregistrează un progres suficient la capitolul reforme politice şi economice şi probează capacităţi administrative suficiente pentru aceasta. PSA urmăreşte trei obiective, respectiv stabilizarea şi tranziţia rapidă la o economie de piaţă, promovarea cooperării regionale şi perspectiva aderării la UE. 2) Reuniunea de la Salonic din iunie 2003, a îmbogăţit PSA cu elemente inspirate de procesul de extindere, pentru a putea răspunde mai bine noilor provocări. În contextul Preşedinţiei elene a Consiliului UE, ianuarie – iunie 2003, UE a lansat o nouă Strategie europeană pentru Balcani. Cele mai avansate dintre noile instrumente sunt Parteneriatele Europene, inspirate de Parteneriatele de Aderare. Primul set de Parteneriate Europene a fost aprobat în 2004 prin identificarea priorităţilor pe termen mediu şi scurt pe care ţările trebuie să le rezolve, Parteneriatele Europene vor ajuta în reformele şi pregătirile lor pentru viitoarea calitate de membru. 3)În aprilie 2004, Comisia Europeană a adoptat Programul anual pentru Macedonia, Serbia-Muntenegru şi Kosovo. Programul este desfăşurat în cadrul CARDS – asistenţă comunitară pentru stabilizare, reconstrucţie şi dezvoltare. Programul identifică domeniile prioritare care vor beneficia de fonduri comunitare. CARDS sprijină şi finanţează înrolarea funcţionarilor publici din ţările UE în calitate de consultanţi ai instituţiilor beneficiare din ţările respective, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

4)În ianuarie 2006, Comisia Europeană a adoptat un Comunicat privind “Balcanii de Vest pe drumul către aderarea la UE: consolidarea stabilităţii şi creşterea prosperităţi. stabileşte măsurile concrete pentru consolidarea politicii UE pentru Balcanii de Vest şi a instrumentelor sale

5)Începând cu 2007 UE a fost creat un nou mecanism de finanţare pentru Balcanii de Vest, Instrumentul de Asistenţă pentru Pre-aderare. Acest mecanism creează premisele ca în cadrul financiar multianual 2007 – 2013 aceste ţări să beneficieze de asistenţă pentru ca economiile lor să devină compatibile cu cele ale statelor membre UE. 6) Începând cu 2007, aceste state fac parte din CEFTA (Acordul central-european de liber schimb). 7)Statele din Balcani la fel fac parte din Iniţiativa central Europeană, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), Documentul de referinţă al activităţii SEECP este Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est. Membrii sunt : Albania, Bulgaria, Grecia, Republica Macedonia, România, Serbia şi Muntenegru şi Turcia(1996) + Bosnia şi Herţegovina (februarie 2001) şi Croaţia (2004). 8) RACVIAC este o structură non-guvernamentală care are misiunea de a acorda asistenţă de specialitate ţărilor membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în domeniul verificării şi implementării controlului armamentelor. Forul conducător al RACVIAC este MAG (Grupul Multinaţional de Consultanţă), format din reprezentanţi ai 22 de state şi condus – prin rotaţie – de un preşedinte ales în unanimitate. 9) Iniţiativa de Sănătate în Europa de Sud-est (SEEHN) Iniţiativa de Sănătate în Europa de Sud-est este un for politic instituit cu scopul de a coordona, implementa şi evalua obligaţiunile asumate în cadrul Angajamentului de la Dubrovnik şi proiectelor sale regionale pentru dezvoltare a politicilor şi serviciilor în domeniul sănătăţii. Scopul principal al Iniţiativei este de a delega autoritatea şi de a suporta apartenenţa proiectelor ţărilor din regiune.Iniţiativa a fost creată la Sofia, Bulgaria, în aprilie 2001 de către semnatarii ai Angajamentului de la Dubrovnik: Albania, Bosnia şi Heţegovina, Bulgaria, Croaţia, România, Serbia şi Muntenegru, şi fosta Republică Iugoslavă Macedonia. În cadrul celei de a patra reuniuni în mai 2002, Iniţiativa a fost consolidată adiţional în urma aderării Republicii Moldova şi a trei ţări donatoare vecine: Grecia, Ungaria, Slovenia.