ona Liberă Constanţa – Sud şi Zona Liberă Basarabia

În portul Constanţa, se menţionează existenţa unei zone libere încă din 1880-1883 , perioadă după care a fost desfiinţată. În 1910 a existat o tentativă de a crea un teritoriu liber în portul Constanţa, pentru a înlesni condiţionarea mărfurilor aduse din exterior pentru a fi apoi reexportate, dar acestui proiect nu i s-a dat curs. Abia la sfârşitul sec XX asistăm la înfiinţarea zonei libere Constanţa Sud şi zonei libere Basarabi. Aceste două zone libere au fost înfiinţate prin H.G. nr.410 din 16 august 1993, modificată şi completată prin H.G. nr.191 din 8 mai 1997 şi H.G. nr.788 din 12 februarie 1997 şi în baza Legii nr.84/1992.
Zona liberă Constanţa Sud este amplasată în partea sudică a portului Constanţa şi are o suprafaţă totală de 140 ha împărţită în trei platforme şi beneficiază de 935 m de cheiuri de acostare. De asemenea, ea beneficiază de existenţa infrastructurilor de transport(maritim, fluvial, feroviar şi rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de ferry-boat şi terminal RO-RO. Din 1977, zona liberă Constanţa Sud s-a extins în complexul portuar Basarabi, pe canalul Dunăre – Marea Neagră, între km 39,5 şi km 40,5, formându-se Zona Liberă Basarabi, care funcţionează ca o sucursală a zonei libere Constanţa Sud şi cuprinde o suprafaţă de 10,7 ha teren(din care 7,6 ha teritorii portuare) şi 0,7 ha acvatoriu. Zona liberă Basarabi beneficiază de facilităţile specifice zonelor libere şi este destinată îndeosebi activităţilor industriale de procesare.

Delimitarea teritorială a zonei
Zona liberă Constanţa Sud cuprinde o suprafaţă de teren de 37,00 ha, teren câştigat asupra mării în urma lucrărilor hidrotehnice în portul Constanţa Sud, formată din două platforme, precum şi suprafaţa de teren cu lucrările de acostare aferente, reprezentând teritoriul portuar ce se va realiza la est de terminalul RO-RO situat la rădăcina molului II, respectiv 140,00 ha. Aceste teritorii sunt delimitate astfel:
– Platforma I – cu o suprafaţă de 26, 7 ha, delimitată după cum urmează:
• La est – clădire administrativă din cadrul terminalului ferry-boat;
• La sud – drum de acces port;
• La vest – triaj de cale ferată molul I Sud;
• La nord – platformă aferentă fundului de bazin nr.1.
– Platforma II – cu o suprafaţă de 10,3 ha, delimitată astfel:
• La est – racord de cale ferată, triaj cale ferată mol I Sud;
• La sud – triaj de cale ferată portuară;
• La vest şi la nord – drum de acces port.
– Platforma III – cu o suprafaţă de teren de 140 ha şi fronturile de acostare aferente reprezentând teritoriul portuar ce se va realiza la est de terminalul RO-RO situat la rădăcina molului II, inclusiv molul II şi molurile care vor fi construite ulterior, delimitată astfel:
• La sud – digul de protecţie Sud;
• La vest – terminalul RO-RO;
• La nord – acvatoriul portuar;
• La est – digul interior situat la jumătatea molului IV.

Administraţia zonei libere Constanţa Sud şi zonei libere Basarabi
Cele două zone libere se află sub o administraţie unică şi anume cea a Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere Constanţa Sud şi Zonei Libere Basarabi. Regia autonomă prestează următoarele activităţi:
• Manipularea, depozitarea, sortarea, măsurarea, ambalarea, condiţionarea, asamblarea/dezasamblarea, prelucrarea, fabricarea, procesarea, marcarea mărfurilor;
• Operaţii bursiere şi financiar-bancare;
• Închiriere şi concesionare de terenuri;
• Navlosirea, agenturarea, aprovizionarea navelor şi altor mijloace de transporturi existente;
• Acordarea de licenţe agenţilor economici care vor sa-şi desfăşoare activitatea în cadrul zonei;
• Alte servicii adiacente.
În zona liberă Constanţa Sud regia administrează 140,00 ha de teren, împărţită în trei platforme:
– Pentru proiecte industriale, depozitare în aer liber, căi de acces industriale: 26,3 ha;
– Pentru unităţi de producţie, activităţi financiar-bancare;
– Cheiuri de acostare cu adâncimi între 14,5-16,5 m.

Activitatea desfăşurată în zona liberă Constanţa Sud
Activităţile desfăşurate în cadrul acestei zone sunt cele specifice tuturor zonelor libere româneşti, asigurându-se măsurile de protecţie a mediului, cu avizul şi pe baza licenţelor eliberate de Administraţia zonei, în conformitate cu instrucţiunile Ministerului Transporturilor. Agenţii economici, utilizatori ai zonei libere, pot desfăşura următoarele tipuri de activităţi:
 Activităţi industriale şi de procesare;
 Depozitări de mărfuri în aer liber şi în zone acoperite;
 Activităţi comerciale, industriale, bursiere, financiar-bancare, terminale de cereale, de produse petroliere, de produse chimice, vrac, containere etc.
Un exemplu elocvent ar fi cel al terminalelor, după cum urmează:
 Cereale: Capacitate 100.000 tone/lună în dana 114, cu o capacitate anuală de trafic de 2500000 tone; are două silozuri cu o capacitate unitară de 500.000 tone cereale neuscate şi un siloz cu o capacitate de depozitare de 500.000 tone cereale uscate.
Operator: Silotrans S.A.
 Materiale de construcţii: Capacitatea de depozitare de 40.000 tone vrac; posibilităţi de ambalare şi paletizare, precum şi posibilităţi de transbordare a cimentului în vrac de la barje la nave maritime. Capacitatea anuală de trafic este de 4 milioane tone, iar terminalul are 7 dane specializate.
Operatori: Sicim şi Decirom.
 Produse petroliere: Capacitatea anuală este de 24 milioane tone pentru descărcare şi 10 milioane tone pentru încărcare. Terminalul este specializat pentru import de ţiţei brut, păcură, motorină, benzină şi exportul de produse rafinate, produse petrochimice, produse chimice lichide şi dispune de 9 dane.
Operator: Oil Terminal.
 Produse refrigerate: Terminalul este situat în dana 53, mărfurile fiind depozitate în magazii frigorifice cu o capacitate de 17.000 tone.
Operator: Frial.
 Minereu, cărbune, cocs: Deţine 13 dane specializate, capacitatea de stocare a depozitelor este de 4,5 milioane tone.
Operatori: Comvex şi Minmetal.
 Produse chimice, îngrăşăminte, fosfat, apatită: Deţine 10 dane; fosfat şi apatită – depozitare în siloz acoperit de 36.000 tone; uree – depozitare în siloz acoperit de 30.000 tone; produsele chimice în saci sunt stocate în 8 depozite cu o capacitate totală de 48.000 tone.
Operatori: Chimpex, Socep, Decirom, Romtrans, Dezrobirea şi Comvex.
 RO-RO: dana 121 cu o parcare pentru 500 autovehicule.
 Ferry-boat: dana 120 destinată încărcării şi descărcării de vagoane, locomotive cu ecartament normal şi TIR-uri. Capacitatea anuală de trafic este de 1.000.000 tone.
 Mărfuri generale: 50 dane.
Operatori: Dezrobirea, Frial, Minmetal, Phoenix, Socep, Umex.
 Ulei comestibil şi melasă: Manipularea se efectuează în dana 19. Uleiul comestibil se depozitează în 7 rezervoare cu o capacitate de 25.000 tone fiecare, iar melasa se descarcă direct în nave/vagoane/tancuri.
Operator: Frial.
 Containere: 12 dane.
Operatori: Romtrans, Mast.

Oportunităţi oferite de zona liberă Constanţa Sud şi probleme cu care se confruntă
Această zonă liberă este conectată la toate căile de transport : pe uscat, pe mare, pe fluviu şi prin aer, şi oferă următoarele oportunităţi:
• Închirieri sau concesionări de terenuri şi clădiri;
• Terminale pentru produsele petroliere, cereale, chimice şi mijloacele de transport;
• Activităţi industriale, comerciale, bancare şi de bursă;
• Posibilitatea de a derula proiecte internaţionale.
Administraţia zonei libere Constanţa Sud şi Basarabi a înregistrat în primul trimestru al anului 2002 un profit brut de 7 miliarde lei. Principalele venituri provenite din activităţi de concesiune şi închiriere a terenurilor se ridică la suma de 8,4 miliarde de lei, iar din activităţile de cheiaj la 1,7 miliarde de lei. Administraţia are la ora actuală în derulare un număr de 28 contracte de concesiune, 51 de depozitare, 4 de închiriere, 32 de prestări servicii cheiaj. Majoritatea contractelor de concesiune au fost încheiate pe o perioadă de 50 de ani cu persoane fizice şi juridice, române sau străine. Date fiind aceste realizări, zona liberă este în pericol de a-şi pierde concesionarii ca urmare a aplicării Normei Tehnice 753 din 2001 a Direcţiei Generale a Vămilor, care impune concesionarilor taxe vamale şi plata TVA pentru bunurile introduse în vederea realizării proiectelor de investiţii. Totodată, concesionarii sunt nemulţumiţi şi de proiectul de lege privind impozitul pe profit. Din cauza fiscalităţii, marii concesionari ai zonei libere Constanţa Sud şi Basarabi tind să renunţe la contracte. Deja trei mari investitori(Van Gulik, Hannah, şi Metcar) au reziliat contractele de concesiune, altele două urmând să fie reziliate, şi anume:
• Firma Maersk, România – îşi canalizează activităţile pe operaţiunile de cheiaj, la dana Administraţiei, acostând săptămânal câte o navă supusă operaţiunilor de încărcare – descărcare. În acest mod se tranzitează săptămânal prin zona liberă un număr total de 300 de containere şi un număr de 400 de vagoane încărcate cu marfă.
• S.C. APM Stevedoring România S.R.L. – a realizat în zona liberă o investiţie deosebit de importantă, constând într-o macara automatizată, în valoare de 2 milioane USD, investiţie care conform noii legislaţii ar urma să fie supusă taxelor vamale.
În concluzie, ca şi pentru celelalte zone libere, şi pentru zona liberă Constanţa Sud şi zona liberă Basarabi, adoptarea noii legislaţii va avea ca efect creşterea economiei subterane, reducerea numărului de investitori, a volumului investiţiilor, lichidarea unor afaceri şi trimiterea angajaţilor în şomaj, reducerea valorii exporturilor ca va conduce la creşterea deficitului comercial.