În conformitate cu acordurile de la Yalta cu privire la instituirea unei organizaţii internaţionale de menţinere a păcii în lume, între 25 aprilie şi 26 iunie 1945 la San Francisco şia desfăşurat lucrările Conferinţa reprezentanţiilor a 42 de state ce au semnat Declaraţia Naţiunilor Unite de la 1 ianuarie 1942 şi a altor ţări, ce au aderat la Declaraţie. La lucrările Conferinţei au participat în total reprezentanţi a 50 de state. Scopul ei era de a elabora Statutul ONU. Redactarea statutului ONU sa desfăşurat în baza recomandărilor de la Dumbarton Oaks şi a principiului de lucru al Consiliului de Securitate, stabilit la Conferinţa celor „trei mari” de la Ialta. Comisiile create la Conferinţă au elaborat Statutul ONU compus din 111 articole şi „Statutul Tribunalului Internaţional”,- din 70 de articole. P/t ca aceste documente fundamentale să fie puse în aplicare se impunea ratificarea lor de majoritatea delegaţiilor prezente la Conferinţă. Aceste operaţii au fost realizată pînă la 24 oct. 1945, afara de cele 5 mari puteri, Statutul ONU fiind ratificat de încă 29 de guverne. Constituirea ONU a fost cea mai importantă relizare diplomatică contemporană care „potrivit principiilor fundamentale pe care le promova, zămislea speranţele întregii omeniri întro lume a păcii şi a dreptăţii, scutită de coşmarul unei noi conflagranţii ale cărei proporţii şi consecinţe se intuiau”. Statutul ONU prevede „menţinerea păcii şi securităţii internaţionale în mod activ, prin măsuri colective eficace, în vederea prevenirii şi înlăturării ameninţării privind pacea şi securitatea, reprimarea actelor de agresiune, în lumina justiţiei şi dreptului internaţional. Prima sesiune a Adunării Generale sa desfăşurat între 10 ianuarie şi 14 febr. 1946, întro suburbie a New Yorkului. Începutul activităţii ONU a coincis cu declanşarea Războiului Rece. ONU sa transformat întro arenă a confruntării între cele 2 mari puteri ale lumii- URSS şi SUA. În primii ani ai activităţii ONU a pus în discuţie probleme privind interzicerea bombei atomice, dezarmarea , întărirea păcii şi a securităţii internaţionale,lichidarea colonianismului şi consolidarea independenţei noilor state eliberate,etc. La 10 decemb. 1948, Adunarea Generală a ONU a adoptat şi proclamat Declaraţia Universală s drepturilor omului. În ciuda existenţei anumitor greutăţi, determinate de declanşarea RR, ONU a jucat un rol pozitiv în relaţiile internaţionale.