Plantele, spre deosebire de animale, nu pot porni la drum pentru a gasi partener de imperechere. Ele sunt nevoite sa se bazeze pe alte elemente – cum sunt vantul, insectele sau chiar apa – pentru a transporta polenul de la o planta (sau o parte a plantei) la alta, si pentru a poduce seminte.
Polenizarea este importanta pentru plante, deoarece fara aceasta speciile nu s-ar putea reproduce. Polenizarea incrucisata, cand polenul ajunge pe stigmatul unei flori diferite (care poate fi si pe aceeasi planta), prezinta un avantaj fata de autopolenizare ca poate crea niste variante cu capacitati imbunatatite de adaptare la mediu.Polenizarea prin intermediul vantului: O modalitate raspandita de polenizare este cea realizata prin intermediul vantului, cand grauntele mici si usoare de polen, asemanatoare cu particulele de praf, se raspandesc prin intermediul miscarilor aerului. Asemenea polenizari putem intalni la multi copaci – stejar, frasin, brad – dar si la plante importante pentru economie, de exemplu la porumb. Membrii uneia dintre cele mai mari familii de plante – ierburile, se inmultesc prin polenizarea prin vant. Plantele care se polenizeaza prin vant trebuie sa produca cantitati mari de polen spre a se asigura ca intre miliardele de graunte de polen sa existe cateva care sa ajunga exact pe stigmatul florii corespunzatoare.Aceasta cantitate mare explica suferinta persoanelor alergice la polenul copacilor sau al ierburilor. Pe langa aceasta, graunta de polen trebuie sa fie foarte usoara, pentru ca si cel mai mic curent de aer sa o ridice. Din aceasta cauza grauntele de polen sunt foarte fine, ca un fir de praf. Daca scuturam bine amentul trestiei de alune, creanga inflorita a unui brad sau un manunchi de ierburi inflorite, atunci adesea se ridica un nor de polen. Unele plante polenizate prin vant au mici saculete de aer care faciliteaza raspandirea prin aer.Polenizarea prin intermediul insectelor: Florile plantelor polenizate de insecte au in general culori vii si mirosuri puternice. Daca florile sunt mici, atunci acestea formeaza buchetele, sau sunt inconjurate de foi colorate – numite bractee – pentru a starni cat mai mult interesul insectelor.De exemplu, craciunita – poinsettia, este de fapt alcatuita din foi de bractee colorate, care atrag insectele la florile propriu-zise, care sunt neinsemnate. Polenul florilor care sunt polenizate de insecte este in general mai mare decat cel al florilor polenizate prin vant, si adesea au o suprafata lipicioasa spre a se lipi mai usor de corpul insectelor. La plantele polenizate de insecte putem intalni tehnici impresionante de atragere a insectelor si formele cele mai uluitoare de adaptare. Plantele ale caror flori au forme asemanatoare cu o ceasca sau cu margareta, cum este piciorul cocosului sau chiar margareta, utilizeaza aproape orice insecta care trece prin apropiere. In afara albinelor care le viziteaza, se folosesc si de gandaci, furnici, chiar si de mamiferele mai mici care trec pe langa ele, prin alipirea grauntelor de polen de corpul lor. Prin imprastierea grauntelor de polen din antera, acestea pot ajunge direct pe stigmatul din apropiere, dar prin intermediul insectelor care se deplaseaza de la o floare la alta, pot ajunge pe stigmatul unor flori mult mai indepartate. Exista plante care pot fi polenizate numai de anumite tipuri de insecte. Indrusaimul (sau Sangele Voinicului) si alti membri ai familiei mazarei au o constructie prin care greutatea insectei care sta pe foaia numita “panza”, scoate afara staminele si stigmatul, frecandu-se de corpul insectei. Exista si plante ale caror flori pot fi polenizate numai de insecte care poseda trompe, cum sunt albinele si fluturii. Albina care viziteaza floarea alba a urzicii, spre a culege hrana, trebuie sa patrunda adanc cu capul in cavitatea florii pentru a ajunge la nectarul din fundul acesteia. Intre timp, staminele de pe foile superioare se freaca de corpul insectei. La unele plante, spre a facilita polenizarea incrucisata, intai anterele imprastie polenul in jur, apoi, dupa ce tot polenul a fost raspandit, stigmatul se intinde si astfel el va ajunge primul in contact cu insecta, si nu antera. In regiunile tropicale este raspandita si polenizarea prin intermediul pasarilor. Adesea, pasarile care realizeaza polenizarea – pasari colibri si alte pasari consumatoare de miere – nu sunt mai mari decat un bondar. Acestea utilizeaza pliscul lor aproape inchis si limba, pe post de piston, pentru a suge mierea.Polenizarea prin apa: Aceasta modalitate de polenizare mai putin raspandita este indispensabila pentru plantele cu flori acvatice. Aceste plante produc graunte de polen lungi, care datorita densitatii se scufunda usor in apa marii, pana cand se agata de un stigmat impanat.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
