Principiile de organizare şi funcţionare a administraţiei publice locale au o importanţă deodebită în configurarea structurii organizatorice şi funcţionale a autorităţilor publice locale, motiv pentru care ele sunt reglementate la nivel constituţional în felul următor: “ Administraţia publică din unităţile administrativ – teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării servicilor publice”. Pentru înţelegerea sistemului promovat de Constituţia României în organizarea şi funcţionarea administraţiei publice, arătăm că se cunosc două modalităţi principale de organizare administrativă : organizarea centralizată şi cea descentralizată la care se adaugă un sistem intermediar şi secundar, respectiv organizarea desconcentrată. În cadrul centralizarii, statul îşi asumă singur sarcina administrării ( a realizării funcţiei executive), dispunând de o structură organizatorică ce promovează cu prioritate interesul general. Un alt element definitoriu pentru organizarea centralizată, este acela al puterii ierarhice, definită ca un raport în cadrul căruia şrful este în măsură să se impună subordonaţilor săi. În cazul descentralizării, statul nu îşi asumă singur sarcina administrării, ci o împarte, în anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivităţile locale. Sistemul descentralizării înlocuieşte puterea ierarhică – specifică centralizării – cu controlul administrativ de legalitate. Desconcentrarea administrativă este considerată ca fiind o formă intermediară între organizarea centralizată şi cea descantralizată, caracterizată fiind “printr-o oarecare independenţă, bineînţeles formală, a organelor locale în fruntea cărora sunt funcţionarii numiţi de organele centrale” Principiul autonomiei locale – fundament al organizării şi funcţionării administraţiei publice locale. “Prin principii în domeniul dreptului înţelegem atât un fundament al sistemului de drept, cât şi o modalitate de coordonare a normelor juridice în jurul unei idei călăuzitoare’’. Pornind de la definiţia legală a acestui principiu şi de la analiza conţinutului Legii Administraţiei publice locale în corelaţie cu dispoziţiile constituţionale şi cu documentele interneţionale semnate de România, în doctrină sâa arătat că, din punct de vedere structural, principiul autonomiei locale este compus din trei elemente : organizatoric, funcţional, gestionar. Din punct de vedere organizatoric autonomia locală se manifestă prin alegerea autorităţilor administraţiei publice locale de către populaţia cu drept de vot care domiciliază în unitatea administrativ – teritorială respectivă, prin posibilitatea recunoscută consiliilor locale de a adopta statutul localităţii, organigramele şi numărul de personal, a orgamizării serviciilor publice locale şi a înfinţării persoanelor de drept public şi privat. Funcţional autonomia locală presupune determinarea atribuţiilor autoritîţiilor locale prin consacrarea plenitudinii de competenţă în soluţionarea problemelor de interes local ţi exclude ingerinţa altor autorităţi. Gestionar, autonomia locală vizează competenţa autorităţilor locale de a utiliza patrimoniul persoanei juridice, respectiv a unităţii administrativ – teritoriale, în conformitate cu interenul cetăţenilor. Alte principii ale administraţiei publice locale – Aşa-zisele principii adăugate de Legea administraţiei publice locale, alături de cele precizate în Constituţie ţi anume eligibilitate autorităţilor administraţiei publice locale, principiul legalităţii şi consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebit.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
