Chiar daca doua firme concureza in aceeasi industritie pe aceeasi piata,miscarea in preturile bunului strategic influenteaza diferit valoarea lor din cauza relatie dintr capacitatile firmei si sansele(oportunitatile)de profit.Pentru a descrie aceasta in mod eficient,am folosit notiunea de distanta-pe care noi am aratat-o a fi o propunere comuna instrategie,ecologie organizationala si sistemele complexe-intre combinatiile discrete ale tehnologiei si elementele organizationale ce definesc capacitatea.Noi dezvoltam mai intai notiunea de set de competenta si apoi definim functia profitului firmei in relatie cu setul sau practic organizational si tehnologic.
O firma are un set de capacitati c,unde c Є C este setul tuturor capacitatilor realizabile(posibile).Ca un exemplu,luam cazul in care C contine productie « in masa » si « slaba » cu structurile organizationale asociate.Fiecare famlie a productiei tehnice poate contine multe tehnologii distincte.Oricum, ele sunt unite cu aceeasi structura organizationala.Prin urmare o formatie tehnologica se refera(cuprinde)toate tehnologiile care pot fi operate i interiorul fiecarei organizatii.
Sa presupunem ca firma foloseste in momentul de fata tehnologie din familia productiei de masa,i.e. cim Є cm Є C.Problema firmei este sa decida ce capacitati ar trebui sa foloseasca in perioada actuala.Posibilitatile pe care le are sunt : (a) sa continuie sa foloseasca cim ;(b) sa continuie in acelasi mod dar sa faca imbunatatiri tehnologice prin folosirea unei productii de masa mai buna, cim ,sau (c) sa faca schimbarea organizationala discontinua si sa foloseasca tehnica de preoductie specifica ,ckl .Optiunile (a) si (b) reflecta evaluarile ce sunt ;numai c imlpica alternativa « ce poate fi ».
In plus o capacitate determina reprezentarea dinamica a firmei.Capacitatile unei firme servesc nu numai rezolvarii cererilor actuale,ci si plasarii acestora intr-o pozitie care sa permita realizarea investitiilor pentru a lansa noi produse care sa corespunda conditiilor cerute de schimbare.Lansam ideea inertiei prin reorganizarea costurilor produse de schimbarea de la o capacitate la alta,de la productia de masa la cea specifica sau de la farmacologia conventionala la biotehnologie.Notam aceste mari costuri organizationale ale schimbarii prin Δij .De exemplu costul schimbarii de la cn (productie de masa )la cl (productie specifica) poate fi nota ca Δml .
In interiorul capacitatii organizationale,costurile schimbarii sunt mici,dar ni nesemnificative.In acelasi timp ,continuand in interiorul aceleasi familii permite firmei sa capitalizeze efectele invataturii locale.Daca firma continua in cim sau se misca spre o mai buna tehnica de masa cjm atunci va invata ulterior prin practica.
Pentru a rezuma importanta costurilor schimbarii intre toate combinatiile capacitatilor si tehnologilor notam costul schimbarii de la capacitatea cim la cjl ca fi … .
Consideram un exemplu special unde familia productiei de masa cm contine doua moduri tehnologice c1m si c2m si familia productiei specifice clcontine un singur mod tehnologic c3l.Tabelul 1 prezinta matricea schimbarii care contine costurile tehnologice si organizationale.O intrare negativa indica valoarea invataturii continuand sa foloseasca aceasi tehnologie sau organizare.Un semn(indicatie) mai mare indica o valoare mai mare.In general, elementele de pe diagonala din matricea costului schimbarii vor contine intrarile negative indicand invatarea acumulata prin exploatarea capacitatilor existente.