Taxele speciale de consumatie sau accizele, foarte raspândite in tarile cu economie de piata, sunt incluse in pretul de vânzare a marfurilor importate sau produse si vândute in interiorul tarii si apreciate ca nu sunt de stricta necesitate in consumul populatiei.
Unii economisti considera ca accizele sunt impozite indirecte pe lux si vicii.
Spre deosebire de T.V.A., care se percepe la vânzarea tuturor marfurilor, accizele sunt taxe de consumatie care se percep asupra produselor ce se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite, de cumparatori, cu altele.
Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat si se instituie asupra unor produse de larg consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea, tuica si rachiurile naturale, vinurile si orice alte produse destinate industriei alimentare si consumului care contin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confectii din blanuri naturale cu exceptia celor din iepure, oaie si capra, articole de cristal, mobilierul sculptat, articolele de parfumerie si toaleta, cartile de joc, bijuteriile din metale pretioase (exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sonda, benzina, motorina s.a.
Accizele se datoreaza bugetului de stat intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori sau achizitori. Ele se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie pe baza unor cote procentuale proportionale aplicate asupra pretului de vânzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul.
Dupa decembrie 1989, in România, regimul accizelor a fost stabilit prin Legea nr. 42/1993, când accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza se calcula in suma fixa pe unitatea de masura.
Datorita unor aspecte negative aparute ca urmare a utilizarii sistemului ad-valorem (fenomene de evaziune fiscala prin subevaluarea bazei de impozitare a bauturilor alcoolice, comercializarea ilicita a bauturilor alcoolice, concurenta neloiala intre producatorii de alcool s.a.) prin ordonanta Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut la calcularea accizelor pe baza unei sume fixe stabilite pe unitatea de masura si exprimata in ECU. Acest sistem a intrat in vigoare la
1 ianuarie 1998 si viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere.
Desi a reprezentat un pas important in directia armonizarii legislatiei fiscale românesti cu cea din Uniunea Europeana, sistemul de accize stabilite in ECU pe unitatea de masura a creat anumite dificultati in aplicarea lui. De asemenea, acest sistem nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase astfel ca s-a inregistrat o scadere considerabila a veniturilor bugetare provenite din accize.
Drept urmare, de la 1 ianuarie 1999, s-a trecut la:
• stabilirea de accize in lei/U.M. pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse de baza de vin, bere, produse din tutun si cafea;
• actualizarea trimestriala, prin ordin al ministrului finantelor, a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si a cursului de schimb valutar pentru alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea.
De asemenea, conform Ordonantei Guvernului nr. 50/1998, pentru a se diminua evaziunea fiscala si a usura activitatea de control a organelor fiscale, privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se calculeaza si se datoreaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.
Accizele se platesc pâna la 25 ale lunii urmatoare, pe baza decontului lunar de impunere depus la organul financiar pâna la aceeasi data, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat deschis la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Publice.
In functie de volumul accizelor, al impozitului la titei si gaze naturale si de alte situatii specifice ale platitorilor Ministerul Finantelor poate stabili si alte termene de plata, poate aproba esalonarea, amânarea platii accizelor, precum si esalonarea, amânarea, reducerea sau scutirea de plata a majorarilor de intârziere.
Sunt scutite de la plata accizelor:
• produsele exportate direct sau prin agentii economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision;
• marfurile vândute prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in regim duty-free (fara taxe vamale);
• produsele exportate in regim de tranzit sau impozit temporar, atât timp cât se afla in aceasta situatie;
• bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate, institutiilor de invatamânt si cultura, ministerelor, altor organe ale administratiei publice;
• produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada cât au acest regim;
• alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool sanitar si de otet alimentar;
• alcool etilic alimentar utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
In cazul nerespectarii termenelor de plata a accizelor se aplica sanctiuni. Astfel, neplata la termen a accizelor sau a impozitului la titeiul si gazele naturale din productia interna, se sanctioneaza prin aplicarea unei majorari pentru fiecare zi intârziere din ziua urmatoare expirarii termenului de plata pâna in ziua platii inclusiv.
De asemenea, daca prin controlul efectuat, de catre organele de specialitate ale Ministerului Finantelor, se constata diferente in minus, acestea trebuie platite in termen de sapte zile de la data incheierii actului de control, impreuna cu majorarile de intârziere aferente.
Daca se constata diferente in plus, acestea se compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie la cererea platitorilor in acelasi termen.
Toate documentele emise de organele de control ale Ministerului Finantelor constituie titluri executorii, iar unitatile bancare sunt obligate sa le puna in aplicare fara acceptul platitorilor.
Urmatoarele fapte se considera contraventii, daca, potrivit legii, nu constituie infractiuni:
• refuzul de a pune la dispozitia organelor de control evidenta privind calcularea accizelor datorate bugetului de stat;
• nerespectarea obligatiei de a tine evidentele privind calculul si plata accizelor datorate bugetului de stat;
• nedepunerea la termen a decontului de impunere privind accizele;
• neaplicarea, de catre unitatile bancare, a titlurilor executorii emise de organele fiscale.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre organele fiscale, iar atât constatarea cât si sanctionarea contraventiilor se prescriu in termen de trei ani.
Stabilirea accizelor ca si executarea silita a acestora se prescriu dupa cinci ani.
Platitorii au dreptul sa conteste stabilirea accizelor si majorarile de intârziere in termen de 30 de zile de la data la care au fost instiintati.
Contestatiile se depun la Directia Generala a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat din judete si municipiul Bucuresti, care sunt obligate sa le rezolve in termen de 30 de zile, emitând in acest scop decizii motivate.
Impotriva acestor decizii platitorii pot depune contestatii la Ministerul Finantelor in termen de 40 zile, iar solutionarea lor trebuie sa se finalizeze in cel mult 60 de zile de la inregistrare.
Solutiile date de Ministerul Finantelor sunt definitive, iar depunerea contestatiilor nu suspenda obligatiile platitorului cu privire la virarea sumelor datorate bugetului de stat.
De asemenea, contestatiile referitoare la stabilirea accizelor si a majorarilor de intârziere sunt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestata.
In tarile Europei Occidentale, hidrocarburilor le este rezervata o impozitare specifica, facându-se distinctie intre impozitarea acestora si accizele practicate.
Si in tara noastra, in contextul perfectionarii sistemului fiscal, s-a preluat aceasta distinctie, astfel incât, actualmente, se percepe un impozit special, respectiv impozitul pe titei si pe gazele naturale din productia interna.
Agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat un impozit pentru titeiul si gazele naturale din momentul livrarii. Acest impozit precede T.V.A. si se calculeaza prin aplicarea cotelor in suma fixa asupra cantitatilor de titei si gazelor naturale.
La propunerea Ministerului Finantelor, Guvernul poate corecta impozitul in functie de modificarile ce intervin in nivelul preturilor la import si al celor cu ridicata.
De asemenea, termenele de plata si obligatiile agentilor economici sunt aceleasi ca si la celelalte impozite indirecte.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
