Domeniul: Bancar
Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European
Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: – libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, – înlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetaraîn cadrul UE. Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar manifestataprin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendintacare demonstreazaRomâniei canu poate ramâne izolatafatade sistemul bancar international. Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de înaltatehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la înlocuirea celor traditionale.
Starea actualaa domeniului în România
Inainte de 1990 Realizari: –
Disfunctii: Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare masurasimilaracu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi, în anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv în economie. Sistemul bancar românesc dinainte de reformaconsta din Banca Nationalaa României, care juca rolul atât de BancaCentralacât si comercialasi din Bancile specializate pentru investitii, comert exterior, agriculturasi economii.
Perioada 1990-1999 Realizari: Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, în sensul caresimte cel mai puternic socurile induse în economie; sistemul bancar românesc de dupa1990, desi afectat de falimentul câtorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai bunaevolutie, prestatia Bancii Nationale influentând hotarâtor atât bancile comerciale cât si evolutia economiei în ansamblu. Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea unui sistem pe douanivele, în care Banca Nationalaîsi pierde caracterul de bancacomerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursadin 1990, în pofida unor sincope ale câtorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat decât restul economiei în ansamblu. Prezenta în sistemul bancar românesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt român-strain. Reglementari cheie în domeniul bancar, adoptate în aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul împrumutului pe un singur client, împrumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci t(Legea 88/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezervasi a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari în domeniul valutar; înfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare în sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, în principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate întreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancararomâneascaîn urma dificultatilor majore întâmpinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 – Legea bancara sI a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar. 1998-1999: privatizarea primelor douabanci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini. Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante.
Disfunctii:
Si dupa crearea sistemului pe douanivele, si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sectorul bancar românesc a fost dominat, pânaîn 1999, de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol în sectoarele lor respective. Pe fondul reglementarii stricte a activitatii bancilor comerciale din partea Bancii Nationale, printre carentele sistemului financiar bancar românesc se numarau: restructurarea inadecvataa bancilor comerciale românesti, lipsa unei culturi adecvate în domeniu, atât în rândul populatiei cât si a personalului bancar, conducerea corporatistaîn formare la nivelul întregii economii, creditele neperformante si legislatia în curs de formare. Datorita faptului camulte sectoare economice erau doar la începutul restructurarii si legislatia nu a impus o modalitate unitarasi obligatorie în activitatea de creditare a bancilor comerciale, acestea gasindu-se în situatia de a-si crea singure propria metodologie de creditare si monitorizare a creditelor, o parte a creditelor acordate au devenit neperformante, mai ales ca urmare a puseului inflationist din anii 1992-1993. Alte probleme ale acestei perioade: restructurarea inadecvatasi o slabaconducere corporativa, lipsa unei culturi corespunzatoare referitor la credit, slabe aptitudini de creditare, ambiguitati în reglementari si legislatie, slabasupervizare bancara. Procesul de restructurare si privatizare în sectorul industrial încanu este încheiat. Încadin 1991 intreprinderile de stat au fost subventionate prin rata real negativaa dobânzilor, credite bancare garantate guvernamental si preturi determinate administrativ. Subventiile au fost stopate în 1994 dar au reaparut ocazional în 1997. Conducerea corporativa, în unele cazuri, este necorespunzatoare atât în intreprinderile de stat cât si în cele private. Acest lucru are profunde implicatii atât pentru banci cât si pentru pietele de capital, astfel calitatea portofoliilor de credit este înrautatitaiar cresterea pietei de capital este întârziata. Bancile si-au schimbat numai minimal structura portofoliilor de credite si au continuat saruleze credite la clientii traditionali. Chiar dacabilantul bancilor pare sanatos în termeni contabili , aceasta este în parte deoarece bancile au fost retinute în extinderea creditului , alegând sase concentreze mai curând pe venitul din comision decât pe cel din rata dobânzii. Bancile s-au comportat astfel datoritaprabusirii economice, conducând la înrautatirea comportamentului debitorilor privitor la restituirea creditelor primite si la cresterea coruptiei. Mentinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuatiile ratelor dobanzilor, ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut. Aparitia falimentelor bancare in contextul recesiunii economice. Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor, indeosebi al acelora expuse sectorial. Afectarea cotatiilor bancilor active in Romania de catre rating-ul de taraapreciat de agentiile internationale specializate, cu implicatii asupra costului resurselor
2000 Realizari: Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei. Stimularea atragerii în sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei. Modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operatiunilor pe piata de capital. Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Accelerarea procesului de integrare economicaa României în structurile economice europene. Cresterea accelerataa concurentei în sistemul bancar. Cresterea calitatii si diversificarii produselor si serviciilor bancare. Banca Nationala si-a imbunatatit substantial functia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curand un factor major de destabilizare. Finalizarea procesului de înfiintare a Registrului de Garantii.
Disfunctii: Bancilor comerciale le este restransa lichiditatea printr-o serie de masuri administrative, rezerva minima obligatorie fiind una dintre ele; aceasta a condus la mentinerea unor rate active ale dobanzilor ridicate si implicit la reducerea finantarii economiei romanesti. La acestea se adauga majorarea contributiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, care a intervenit o data cu nevoia de bani a institutiei, create sa despagubeasca depunatorii din bancile falimentare. Creditarea economiei, desi in crestere, nu constituie inca un plasament atractiv pentru banci. Riscul de neplata a datoriilor catre banci mai persista, atata timp cat economia se afla inca departe de a da semne de dezvoltare. Pe fondul unui mediu economic caracterizat de fluctuatia ratei de schimb si de o rataa inflatiei încaridicata, creditele acordate de banci se fac pe baza unor garantii de valori mari. Nivelul actual de intermediere financiaraeste scazut, cu împrumuturi bancare relativ reduse. Ponderea imprumutului bancar in finantarea investitiilor este de numai 13%. Datorita crizei economice bancile au preferat sa atraga bani de la clienti pe care I-au plasat ulterior in titluri de stat, conducand astfel la finantarea deficitului bugetar.
Obiective specifice
Strategia bancaratine de natura si transformarile majore intervenite în sectorul bancar mondial. In elaborarea strategiei de dezvoltare se va tine seama de situatia actualasi de tendintele viitoare de conjunctura, precum si de anumiti factori considerati durabili si de viitor: Continuarea dezvoltarii unor mecanisme specifice economiei de piata. Perfectionarea cadrului legislativ adecvat acestor mecanisme. Începerea relansarii cresterii economice. Continuarea si intensificarea procesului de privatizare realacu accent pe latura calitativaa acestuia (investitori strategici). Promovarea unor politici financiare si structurale destinate: reducerii inflatiei; cresterii volumului anual al investitiilor straine directe; diminuarii progresive a deficitului balantei de plati comerciale. Accelerarea procesului de integrare economicaîn structurile europene. Crearea pietelor si institutiilor ce lipsesc si dezvoltarea pietei de capital, a fondurilor mutuale si de pensii. Accent puternic pe stabilizarea macroeconomica, procesul restructurarii industriale si îmbunatatirea conducerii corporative în nou privatizatele intreprinderi, astfel încât safie create mai multe companii de rang 1 (blue chip) care vor safie listate la BVB. CNVM sajoace un rol mai activ în sustinerea unor mai stricte cerinte de transparentapentru firme listate la BVB si eventual RASDAA. Invitarea unor agentii de cotare internationale si case de brokeraj cu experientaîn evaluarea companiilor saajute la înfiintarea unor agentii de cotare în România; aceasta ar contribui la diseminarea informatiilor despre firme si ar ajuta aceste firme saobtinacapital pe piata. Înfiintarea unei agentii guvernamentale sau cvasi-guvernamentale care sa ajute la dezvoltarea unei piete secundare ipotecare. Accelerarea procesului de restructurare industrialasi a investitiilor de infrastructurapentru crearea de noi oportunitati pentru companii de asigurari. Corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni, reducerea si prevenirea decalajelor regionale. Consolidarea relatiilor cu institutiile financiar-bancare internationale si accesul la finantarea externaîn conditii avantajoase.
Cai de realizare
Consideram caaceste schimbari ar putea fi implementate in trei faze: Faza 1 revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitarasi înlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneazacapacitatea de supervizare a BNR îmbunatatirea conducerii corporative, capitalizarea în sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica; privatizarea eficientaa bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel încât sacreascavaloarea de francizaa bancilor pentru investitorii strategici straini; examinarea atentaa sistemului de reglare si sigurantaasociat cu “universal banking”; imbunatatirea supervizarii
directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor; continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale. intarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, îmbunatatirea informatiei despre firmele cotate la BVB si RASDAA, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu. Faza 2 BNR trebuie sase concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeazasigurantasi stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit; înlaturarea gradataa cât mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate de agende socio-politice; concentrarea pe reglementari functionale (mai curând decât institutionale) pentru diferite institutii financiare. Faza 3 concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj saparticipe mai activ pe piatasi prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta; introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea întârzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor. înfiintarea unei agentii guvernamentale sau auasi-guvernamentale care safaciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare; privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari.
Cadrul legal si institutional
Propuneri de modificari legislative si reglementari noi : Corelarea si explicitarea dispozitiilor art. 37 si 106 din L. 64/1995 republicata, privind reorganizarea judiciara si falimentul, referitor la momentul stoparii calculului dobanzilor si modul de determinare a partii negarantate din creantele garantate. Avand in vedere evolutia si tendintele economiei de piata in domeniul afacerilor, sa se reglementeze instituttia « cesiunii de afaceri », astfel ca printr-un singur act juridic sa se poata face transmiterea tuturor elementelor care compun respectiva afacere. Reglementarea distincta a institutiilor « scrisorii de garantie bancara », « scrisorii de intentie si de confort ». Reglementarea detaliata a ”gajului pe fondul de comert”. In scopul facilitarii recuperarii creantelor si a protejarii sistemului bancar in ansamblu impotriva riscului de neplata a creantelor sa se reglementeze posibilitatea schimbului de informatii intre banci in ce priveste debitorii litigiosi.
Tendinte si experiente semnificative pe plan mondial si European
Instabilitatea financiaraa pietelor emergente (America Latina, Asia, Rusia si Europa de Est). Tendinta de agregare a intereselor economice prin formarea de blocuri comerciale, caracterizate prin: – libera circulatie a marfurilor, serviciilor si capitalului, – înlaturarea barierelor fiscale si vamale. Uniunea Economicasi Monetaraîn cadrul UE. Tendinta de globalizare a economiei mondiale, inclusiv în domeniul bancar manifestataprin fuziuni, achizitii si acorduri de cooperare, tendintacare demonstreazaRomâniei canu poate ramâne izolatafatade sistemul bancar international. Concentrarea capitalului si consolidarea noilor entitati. Deplasarea centrului de greutate a activitatii bancare catre Investment Banking. Crearea de banci universale (universal banking) -conform modelului Uniunii Europene. Introducerea si dezvoltarea unor noi produse bancare, de înaltatehnicitate, Electronic Banking si Internet Banking, care contribuie la înlocuirea celor traditionale.
Starea actualaa domeniului în România
Inainte de 1990 Realizari: –
Disfunctii: Structura sistemului bancar românesc înainte de 1990 era în mare masurasimilaracu cea a celorlalte economii din Europa Centrala si de Est, totusi, în anumite privinte era mai rigida si a avut un rol pasiv în economie. Sistemul bancar românesc dinainte de reformaconsta din Banca Nationalaa României, care juca rolul atât de BancaCentralacât si comercialasi din Bancile specializate pentru investitii, comert exterior, agriculturasi economii.
Perioada 1990-1999 Realizari: Sistemul bancar este considerat ca fiind cel mai fragil mecanism al unei economii, în sensul caresimte cel mai puternic socurile induse în economie; sistemul bancar românesc de dupa1990, desi afectat de falimentul câtorva banci private, s-a dovedit a avea cea mai bunaevolutie, prestatia Bancii Nationale influentând hotarâtor atât bancile comerciale cât si evolutia economiei în ansamblu. Reforma sistemului bancar românesc a început în 1991 prin crearea unui sistem pe douanivele, în care Banca Nationalaîsi pierde caracterul de bancacomerciala(prin desprinderea din BNR a BCR) si, domeniul se deschide noilor operatori bancari. In perioada scursadin 1990, în pofida unor sincope ale câtorva banci, receptate negativ de catre populatie, sistemul bancar românesc este vizibil mai stabil si mai bine reglementat decât restul economiei în ansamblu. Prezenta în sistemul bancar românesc a unor banci straine alaturi de bancile cu capital mixt român-strain. Reglementari cheie în domeniul bancar, adoptate în aceastaperioada: cerinte de capital minim stabilit de BNR; crearea Bursei de Valori. reglementari prudentiale, cum ar fi: maximul împrumutului pe un singur client, împrumuturile totale interne, plasamentele in societati nebancare, pozitiile open Forex, aprobarea BNR pentru cumpararea pachetelor de actiuni ce depasesc 5% din capital, reguli specifice pentru clasificari de credite, etc. sisteme de plata; asigurarea depozitelor populatiei la banci t(Legea 88/97) cerinte de rezerve minime obligatorii, constituirea fondului de rezervasi a provizioanelor specifice de risc, deductibile fiscal; reglementari în domeniul valutar; înfiintarea sistemului de decontari interbancare prin intermediul Casei de Compensatie. Dubiile care au planat asupra modalitatii de acordare a creditelor de catre bancile comerciale au dus la perfectionarea normelor de creditare a societatilor bancare, la scaderea riscului general de creditare în sistemul bancar si la aparitia unor fonduri specializate de garantare a creditelor, în principal orientate spre garantarea facilitatilor bancare acordate întreprinderilor mici si mijlocii si sectorului agricol privat. Ca urmare a socului resimtit de industria bancararomâneascaîn urma dificultatilor majore întâmpinate de unele banci, cauzate si de retragerile masive ale depozitelor populatiei, Banca Nationalaa instituit Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare. Mai 1997: aparitia legii 83, privind privatizarea societatilor comerciale bancare la care Statul este actionar. Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 58/1998 – Legea bancara sI a Legii nr. 101/1998 privind Statutul Bancii Nationale a Romaniei, cadrul legal privind autorizarea, reglementarea si supravegherea prudentiala a bancilor a fost largit si imbunatatit. Incepand cu luna ianuarie 1998, realizarea obiectivelor de supraveghere a fost facilitata de introducerea noului plan de conturi pentru sistemul bancar. 1998-1999: privatizarea primelor douabanci cu capital majoritar de stat, prin achizitionarea pachetului majoritar de catre investitori straini. Din iunie 1999 au intrat in aplicare Normele 8 potrivit carora rata adecvarii capitalului a fost majorata la 12%. Crearea AVAB, constituindu-se astfel premisele reducerei substantiale a volumului creditului restant din bilantul bancilor, prin preluarea de catre AVAB a unui volum important de creante neperformante.
Disfunctii:
Si dupa crearea sistemului pe douanivele, si deschiderea domeniului noilor operatori, bancile specializate ramase nu au fost reconfigurate, iar sectorul bancar românesc a fost dominat, pânaîn 1999, de cele cinci banci de stat care initial aveau o pozitie de monopol în sectoarele lor respective. Pe fondul reglementarii stricte a activitatii bancilor comerciale din partea Bancii Nationale, printre carentele sistemului financiar bancar românesc se numarau: restructurarea inadecvataa bancilor comerciale românesti, lipsa unei culturi adecvate în domeniu, atât în rândul populatiei cât si a personalului bancar, conducerea corporatistaîn formare la nivelul întregii economii, creditele neperformante si legislatia în curs de formare. Datorita faptului camulte sectoare economice erau doar la începutul restructurarii si legislatia nu a impus o modalitate unitarasi obligatorie în activitatea de creditare a bancilor comerciale, acestea gasindu-se în situatia de a-si crea singure propria metodologie de creditare si monitorizare a creditelor, o parte a creditelor acordate au devenit neperformante, mai ales ca urmare a puseului inflationist din anii 1992-1993. Alte probleme ale acestei perioade: restructurarea inadecvatasi o slabaconducere corporativa, lipsa unei culturi corespunzatoare referitor la credit, slabe aptitudini de creditare, ambiguitati în reglementari si legislatie, slabasupervizare bancara. Procesul de restructurare si privatizare în sectorul industrial încanu este încheiat. Încadin 1991 intreprinderile de stat au fost subventionate prin rata real negativaa dobânzilor, credite bancare garantate guvernamental si preturi determinate administrativ. Subventiile au fost stopate în 1994 dar au reaparut ocazional în 1997. Conducerea corporativa, în unele cazuri, este necorespunzatoare atât în intreprinderile de stat cât si în cele private. Acest lucru are profunde implicatii atât pentru banci cât si pentru pietele de capital, astfel calitatea portofoliilor de credit este înrautatitaiar cresterea pietei de capital este întârziata. Bancile si-au schimbat numai minimal structura portofoliilor de credite si au continuat saruleze credite la clientii traditionali. Chiar dacabilantul bancilor pare sanatos în termeni contabili , aceasta este în parte deoarece bancile au fost retinute în extinderea creditului , alegând sase concentreze mai curând pe venitul din comision decât pe cel din rata dobânzii. Bancile s-au comportat astfel datoritaprabusirii economice, conducând la înrautatirea comportamentului debitorilor privitor la restituirea creditelor primite si la cresterea coruptiei. Mentinerea distorsiunilor in sectorul real, fluctuatiile ratelor dobanzilor, ale cursului de schimb al monedei nationale, precum si ale preturilor de consum si-au pus amprenta asupra sectorului bancar, influentand negativ performantele financiare ale bancilor si indicatorii de prudenta bancara in sensul cresterii ponderii veniturilor nerealizate din dobanzi si din influente de curs valutar in totalul profitului brut. Aparitia falimentelor bancare in contextul recesiunii economice. Evolutia de ansamblu a sistemului bancar nu poate fi detasata de situatia generala a economiei nationale, care s-a confruntat cu disfunctionalitati majore, atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic. Problemele structurale din sectorul real au avut un impact negativ asupra calitatii portofoliului de credite al bancilor, indeosebi al acelora expuse sectorial. Afectarea cotatiilor bancilor active in Romania de catre rating-ul de taraapreciat de agentiile internationale specializate, cu implicatii asupra costului resurselor
2000 Realizari: Continuarea procesului de restructurare si privatizare. Cresterea calitatii serviciilor prestate si educarea populatiei. Stimularea atragerii în sistemul bancar a economiilor agentilor economici si populatiei. Modernizarea sistemului de plati, prin dezvoltarea sistemului electronic de plata. Intensificarea operatiunilor pe piata de capital. Dezvoltarea de institutii financiare specializate pentru activitati de leasing, brokeraj, asigurari, investment banking, fonduri de investitii, fonduri de pensii, etc. Accelerarea procesului de integrare economicaa României în structurile economice europene. Cresterea accelerataa concurentei în sistemul bancar. Cresterea calitatii si diversificarii produselor si serviciilor bancare. Banca Nationala si-a imbunatatit substantial functia sa de regulator al sistemului bancar. In prezent exista deja o relativa aliniere la indicatorii si standardelor UE si s-a redus influenta politicului in sfera reglementarilor financiare care a fost pana de curand un factor major de destabilizare. Finalizarea procesului de înfiintare a Registrului de Garantii.
Disfunctii: Bancilor comerciale le este restransa lichiditatea printr-o serie de masuri administrative, rezerva minima obligatorie fiind una dintre ele; aceasta a condus la mentinerea unor rate active ale dobanzilor ridicate si implicit la reducerea finantarii economiei romanesti. La acestea se adauga majorarea contributiilor la Fondul de Garantare a Depozitelor in sistemul bancar, care a intervenit o data cu nevoia de bani a institutiei, create sa despagubeasca depunatorii din bancile falimentare. Creditarea economiei, desi in crestere, nu constituie inca un plasament atractiv pentru banci. Riscul de neplata a datoriilor catre banci mai persista, atata timp cat economia se afla inca departe de a da semne de dezvoltare. Pe fondul unui mediu economic caracterizat de fluctuatia ratei de schimb si de o rataa inflatiei încaridicata, creditele acordate de banci se fac pe baza unor garantii de valori mari. Nivelul actual de intermediere financiaraeste scazut, cu împrumuturi bancare relativ reduse. Ponderea imprumutului bancar in finantarea investitiilor este de numai 13%. Datorita crizei economice bancile au preferat sa atraga bani de la clienti pe care I-au plasat ulterior in titluri de stat, conducand astfel la finantarea deficitului bugetar.
Obiective specifice
Strategia bancaratine de natura si transformarile majore intervenite în sectorul bancar mondial. In elaborarea strategiei de dezvoltare se va tine seama de situatia actualasi de tendintele viitoare de conjunctura, precum si de anumiti factori considerati durabili si de viitor: Continuarea dezvoltarii unor mecanisme specifice economiei de piata. Perfectionarea cadrului legislativ adecvat acestor mecanisme. Începerea relansarii cresterii economice. Continuarea si intensificarea procesului de privatizare realacu accent pe latura calitativaa acestuia (investitori strategici). Promovarea unor politici financiare si structurale destinate: reducerii inflatiei; cresterii volumului anual al investitiilor straine directe; diminuarii progresive a deficitului balantei de plati comerciale. Accelerarea procesului de integrare economicaîn structurile europene. Crearea pietelor si institutiilor ce lipsesc si dezvoltarea pietei de capital, a fondurilor mutuale si de pensii. Accent puternic pe stabilizarea macroeconomica, procesul restructurarii industriale si îmbunatatirea conducerii corporative în nou privatizatele intreprinderi, astfel încât safie create mai multe companii de rang 1 (blue chip) care vor safie listate la BVB. CNVM sajoace un rol mai activ în sustinerea unor mai stricte cerinte de transparentapentru firme listate la BVB si eventual RASDAA. Invitarea unor agentii de cotare internationale si case de brokeraj cu experientaîn evaluarea companiilor saajute la înfiintarea unor agentii de cotare în România; aceasta ar contribui la diseminarea informatiilor despre firme si ar ajuta aceste firme saobtinacapital pe piata. Înfiintarea unei agentii guvernamentale sau cvasi-guvernamentale care sa ajute la dezvoltarea unei piete secundare ipotecare. Accelerarea procesului de restructurare industrialasi a investitiilor de infrastructurapentru crearea de noi oportunitati pentru companii de asigurari. Corectarea dezechilibrului economic dintre regiuni, reducerea si prevenirea decalajelor regionale. Consolidarea relatiilor cu institutiile financiar-bancare internationale si accesul la finantarea externaîn conditii avantajoase.
Cai de realizare
Consideram caaceste schimbari ar putea fi implementate in trei faze: Faza 1 revizuirea legislatiei bancare si alinierea acesteia la legislatia comunitarasi înlaturarea ambiguitatilor legislative care obstructioneazacapacitatea de supervizare a BNR îmbunatatirea conducerii corporative, capitalizarea în sectorul industrial si continuarea accentului pe stabilizarea macroeconomica; privatizarea eficientaa bancilor si structurarea tranzactiilor de privatizare astfel încât sacreascavaloarea de francizaa bancilor pentru investitorii strategici straini; examinarea atentaa sistemului de reglare si sigurantaasociat cu “universal banking”; imbunatatirea supervizarii
directe si pregatirii BNR si legarea frecventei inspectiilor de capitalul bancilor; continuarea dezvoltarii pietei de titluri guvernamentale. intarirea reglementarii si supervizarii pietei de capital, îmbunatatirea informatiei despre firmele cotate la BVB si RASDAA, atragerea investitorilor straini inclusiv a investitiilor de portofoliu. Faza 2 BNR trebuie sase concentreze pe reglementari prudentiale bine concepute care furnizeazasigurantasi stimulare, inclusiv un set revizuit de norme de capital, reexaminarea schemei de pret a asigurarii de depozit; înlaturarea gradataa cât mai multor reglementari prudentiale care sunt motivate de agende socio-politice; concentrarea pe reglementari functionale (mai curând decât institutionale) pentru diferite institutii financiare. Faza 3 concentrarea pe dezvoltarea pietei de capital prin invitarea agentiilor internationale de cotare renumite si a caselor de brokeraj saparticipe mai activ pe piatasi prin asigurarea unor cerinte mai stricte de transparenta; introducerea Sistemului Electronic de Compensare pentru eliminarea întârzierilor si costurilor ridicate ale tranzactiilor. înfiintarea unei agentii guvernamentale sau auasi-guvernamentale care safaciliteze dezvoltarea unei piete secundare ipotecare; privatizarea companiilor de asigurari si continuarea procesului de elaborare a unor mai clare reglementari de asigurari.
Cadrul legal si institutional
Propuneri de modificari legislative si reglementari noi : Corelarea si explicitarea dispozitiilor art. 37 si 106 din L. 64/1995 republicata, privind reorganizarea judiciara si falimentul, referitor la momentul stoparii calculului dobanzilor si modul de determinare a partii negarantate din creantele garantate. Avand in vedere evolutia si tendintele economiei de piata in domeniul afacerilor, sa se reglementeze instituttia « cesiunii de afaceri », astfel ca printr-un singur act juridic sa se poata face transmiterea tuturor elementelor care compun respectiva afacere. Reglementarea distincta a institutiilor « scrisorii de garantie bancara », « scrisorii de intentie si de confort ». Reglementarea detaliata a ”gajului pe fondul de comert”. In scopul facilitarii recuperarii creantelor si a protejarii sistemului bancar in ansamblu impotriva riscului de neplata a creantelor sa se reglementeze posibilitatea schimbului de informatii intre banci in ce priveste debitorii litigiosi.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
