Înfiinţată prin H.G. nr.788 din 11 septembrie 1996, modificată şi completată prin H.G. nr.478 din 1999 şi H.G. nr.1295 din 7 decembrie 2000, zona liberă Giurgiu se află la 64 km de Bucureşti, în municipiul Giurgiu şi are o suprafaţă de 262,81 ha. Oraşul Giurgiu, fiind unul dintre cele mai importante porturi dunărene, are o deschidere pentru relaţiile comerciale cu Peninsula Balcanică şi Orientul Mijlociu. Amplasamentul acestei zone beneficiază în prezent de existenţa lucrărilor de infrastructură – cheiuri, platforme, accese rutiere şi feroviare, alimentare cu apă, canalizare, energie electrică, energie termică şi suprastructură, atât pentru spaţii comerciale, cât şi pentru spaţii productive industriale.
Zona liberă Giurgiu face parte integrantă din teritoriul naţional al statului român şi i se aplică legislaţia naţională a României, supravegherea vamală efectuându-se numai în limita perimetrului acesteia.
Administrarea zonei libere Giurgiu
Conducerea sau administrarea zonei libere este asigurată de Administraţia Zonei Libere Giurgiu, care funcţionează ca o regie autonomă. Ea îşi are sediul pe str. Portului nr.1, Giurgiu are ca domeniu de activitate următoarele:
– Administrarea şi exploatarea suprafeţelor de teren declarate zonă liberă;
– Concesionarea parcelelor de teren pentru realizarea de către concesionari de obiective proprii de investiţii;
– Închirierea de terenuri şi spaţii diverse pentru desfăşurarea activităţilor de producţie, comerţ, servicii;
– Acordarea de licenţe tuturor utilizatorilor zonei pentru realizarea activităţilor specifice acestei zone.
Este necesar de menţionat faptul, că Administraţiei zonei libere Giurgiu i-a reuşit o aplicaţie inedită, în colaborare cu Info Grup S.A., elaborată pentru Managementul Contractelor şi al Clienţilor pentru zona liberă Giurgiu. Această aplicaţie administrează întregul flux de contracte, colectând şi consolidând date curente şi anterioare pentru toate tipurile de contracte. În orice moment se poate obţine o evidenţă detaliată a oricărui partener, cu datoriile pe care acesta le are la Administraţie, termeni contractuali şi servicii prestate. Baza de date manipulează informaţiile necesare legate de contractele încheiate, fiind posibilă urmărirea pe client, factură, dată scadentă sau alte detalii.
Activitatea în cadrul zonei libere Giurgiu
Ca şi în toate celelalte zone libere din România, în zona liberă Giurgiu îşi desfăşoară activitatea firme ce au obiect de activitate specific zonelor libere. Această zonă este situată în sudul oraşului, este o peninsulă şi are cheiuri amenajate. Fiind aşezată pe malul Dunării, în zona liberă există posibilitatea încărcării navelor cu produse petroliere, deoarece dispune de un terminal petrolier. Ea are, de asemenea, o reţea feroviară bine dezvoltată, legată cu cele trei staţii feroviare ale oraşului. În plus, are o infrastructură rutieră adecvată, conectată la principalele şosele ale oraşului Giurgiu şi dispune de toate utilităţile(reţele electrice, telefonice, de apă potabilă şi canalizare).
Principalul obiectiv al zonei este de a atrage investitori în vederea dezvoltării activităţilor industriale, ca şi stimularea exporturilor de produse finite, de aceea zona liberă are incluse în perimetrul său societăţi comerciale productive, cu spaţii de producţie sau comerciale, cum ar fi: Şantierul Naval, I.C.M.U.G., Terminal petrolier Peco etc.
Industria constructoare de maşini:
– Întreprinderea de Construcţii Montaj, Utilaj Greu S.A.(I.C.M.U.G.) are următorul profil de fabricaţie: instalaţii de foraj de mică şi medie adâncime, piese turnate din fontă(2000 tone/an), piese turnate din neferoase(1000 tone/an), armaturi industriale din fontă(6000 tone/an), utilaj tehnologic divers. Având dotarea tehnică necesară, societatea are posibilitatea proiectării, pregătirii şi execuţiei oricărei game tipodimensionale de produse, piese şi echipamente;
– Şantierul Naval produce nave fluviale, cu şi fără propulsie, nave de coastă şi transcontainere;
– CONTRASIMEX INDUSTRY este, de asemenea, situată în zona liberă Giurgiu şi produce containere pentru transport marfă, atât pentru piaţa internă, cât şi pentru cea externă.
Industria petrolieră:
În aval de portul Giurgiu, în zona liberă, se găseşte un terminal petrolier cu o dană de acostare pe lungimea de 350 m. Terminalul, aparţinând S.N. Petrom, are o capacitate de înmagazinare de zeci de mii de tone produse petroliere diverse, fiind singurul de acest gen de pe malul românesc al Dunării.
Industria chimică:
S.C. VERACHIM S.A. închiriază depozite în zona liberă şi are ca profil de activitate fabricarea şi comercializarea pe piaţa internă şi internaţională a următoarelor produse: intermediari pentru coloranţi şi pigmenţi organici, coloranţi şi pigmenţi organici, acceleratori de vulcanizare, răşini indenice, răşini epoxidice, fluidizatori de betoane şi asfalt, alte produse chimice.
Sectorul privat:
Grupul Flamingo S.A., producător şi comercializator de tehnică de calcul, deţine un depozit central în zona liberă Giurgiu.
Ar trebui să menţionăm că zona liberă Giurgiu este proprietate publică a statului şi în ultimii ani a avut următoarea evoluţie:
• Anul 2000 – zona liberă avea o suprafaţă de 153,56 ha:
– cifra de afaceri – 37,537 miliarde lei;
– profitul – 19,097 miliarde lei.
• Anul 2001 – zona liberă îşi extinsese suprafaţa cu 40 ha, adică avea 195,56 ha:
– cifra de afaceri – 40,218 miliarde lei;
– profitul – 24,112 miliarde lei.
• Anul 2002 – suprafaţa zonei este de 262,81 ha şi se estimează că la sfârşitul anului, se va atinge cifra de afaceri de 50 miliarde lei, în condiţiile menţinerii facilităţilor fiscale şi vamale, specifice zonelor libere până acum.
Putem concluziona că zona liberă Giurgiu s-a înfiinţat în scopul promovării comerţului internaţional şi a atragerii de capital străin pentru introducerea tehnologiilor noi, precum şi pentru sporirea posibilităţilor de folosire a capacităţilor portuare, fluviale ale Dunării, a capacităţilor de prelucrare industrială, agricole şi de depozitare. Iniţial, având o suprafaţă de puţin peste 100 ha, se prognozează că zona liberă Giurgiu va deveni una din cele mai mari ZEL ale Europei , prin extinderea perimetrului în zone cu condiţii favorabile dezvoltării unor obiective comerciale şi de producţie industrială, urmând a ajunge la o suprafaţă de aproximativ 984 ha.