Importanta dreptului de autor de pe internet
Noile reglementari interne si internationale in materia dreptului de autor nu au reusit si nu reusesc sa tina pasul cu evolutia realitatilor social economice care este foarte rapida.
Inca din anul 1906 de la Congresul de la Bucuresti sau conturat potrivit lui A.D.Xenopol cinci mari probleme dintre care unele nu si-au gasit nici astazi o rezolvare deplina.
Astfel drepturile artistilor, interpretilor, executanti asupra interpretarilor sau executiilor lor de asemeni ideile simple ale arhitectului cat si folosirea operei straine fara acordul autorului si fara plata vreunei renumeratii cum ar fi de pilda manualele didactice, cat si conotatia notiunii de plagiat si anume daca imprumutul ideii temei sau tezei unei piese si imbracarea ei intr-o alta forma reprezinta sau nu plagiatul.
De asemeni s-au discutat la acel congres limitele dreptului de citare respectiv cat de poate lua dintr-o opera in scopul evidentierii sau combaterii unei teze pentru a nu comite un abuz. La aproape un secol de la acest congres nu numai ca nu au fost rezolvate in totalitate cele cinci chestiuni de pilda nu in toate tarile s-a instituit un sistem de protectie al dreptului interpretului si executantilor ci apar mereu noi probleme.
O parte dintre acestea au fost surprinse magistral in raportul Congresului de la Bruxelles din 23 septembrie 1989 de INTERBU (Socetatea internationala de drept de autor). Se discuta necesitatea armonizarii dreptului european de autor, pentru a subzista in fata inovatiilor tehnologice. Deasemeni necesita de a se tine seama de coexistenta a doua sisteme de drept de autor respectiv de drept copyright si drept european , cat si necesitatea mentinerii distinctiei intre dreptul de autor si drepturile conexe.
Armonizarea dreptului de autor este vazuta de prof. Ditz ca un fenomen care include atat favorizarea circulatiei bunurilor culturale cat si dezvoltarea unei dimensiuni europene a culturii si de asemenea stabilirea unor norme comune de protectie a dreptului de autor , a calitatii de autor asupra operelor cinematografice, a repografiei cat si necesitatea stabilirii drepturilor organismelor de gestiune colectiva.
Ar fi necesare 2 etape dupa Ditz, respectiv intr-o prima etapa este necesara uniformizarea duratei de protectiei a dispozitivelor pentru uzul personal cat si realizarea unei reglementari exprese a dreptului de punere in circulatie si incetari acestui drept. In a doua etapa armonizarea ar trebui sa se poarte asupra dreptului la calitatea de autor a regimului juridic al operelor realizate de salariati si asupra limitelor dreptului de autor.
In ce priveste coexistenta a doua sisteme de protectie a dreptului de autor respectiv cel anglo-saxon si cel european subliniaza ca ambele sisteme vizeaza in realitate aceleasi obiective respectiv punerea cuceririlor cultural stiintifice in slujba socetatii corelativ cu acordarea unor drepturi patrimoniale si morale satisfacatoare creatorilor de opere literar artistice, stiintifice sau altor asemenea opere.
Deosebirea de esenta intre cele doua sisteme consta in aceea ca in sistemul european se da o anumita prioritate intereselor autorului iar in sistemul de copyright se da admisia industriei. Aceasta rezulta in parte in sistemul de copyright al autorului nu se face distinctie intre opera propriu zisa ca un suport material si nici intre dreptul de autor propriu-zis echivalent cu dreptul european considera dreptul de autor si drepturile conexe.
In esenta dreptul de autor se naste in sistemul de copyright din momentul inscrierii operei in registrul tinut de autoritatea competenta ca si in cazul inventiilor tehnice care contin o noutate relativa si nu din momentul exteriorizarii sau al materializarii operei in ceva anume cum ar fi un manuscris, o scluptura, o pictura, ca in dreptul european.
In Conventia de Berna se reflecta in principal conceptia europeana, romano-germanica adeziunea SUA in 1989 la aceasta a determinat o intrepatrundere cu sistemul de copyright. Esential este faptul ca sunt respectate principiile europene: protectia se limiteaza la opera spiritului asupra productiei.
Legislatia SUA va evolua spre recunoasterea minimala a dreptului moral de autor.
Mentinerea distinctiei intre dreptul de autor si drepturile conexe apare ca o necesitate majora nu pentru ca statele de drept romano-germanica ar incerca sa nu o mai recunoasca ci mai ales persiunea SUA si a altor state cu sisteme de copyright este in sens invers.
Uneori este mai profitabil economic valorificarea unui drept conex de pilda a interpretului care este o curea de transmisie intre autor si public dar acesta nu trebuie sa conduca la asezarea pe acelasi plan al dreptului de autor cu drepturile conexe. Astfel spus nu trebuie pus accentul pe efectul economic al operei ci pe originalitatea ei care reprezinta talentul creativitatea, cunostintele, imaginatia autorului neputandu-se confunda cu noutatea inventiei care prezinta un caracter absolut in timp si in spatiu.
Desi statele UE nu sunt numeric vorbind, cele care pot determina o anumita evolutie juridica in materie in randul statelor parti la Conventia de la Berna prin forta economica si culturala determina o asemenea evolutie.
Problemele actuale cu care se confrunta dreptul de autor, au fost in atentia Consiliului Uniunii Europene care a adoptat o serie de directive in perioada 1986 – 1993.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
