Reglementarea juridică a folosirii subsolului.

Subsolul se dă în folosinţă pentru:
a) studierea geologică, geomecanică, ecologică şi de altă natură;
b) exploatarea zăcămintelor de substanţe utile;
c) construirea şi exploatarea obiectivelor şi construcţiilor care nu sînt legate de extracţia substanţelor utile;
d) îngroparea (depozitarea) substanţelor nocive şi deşeurilor de producţie;
e) satisfacerea altor necesităţi de stat şi publice.
Folosirea subsolului poate fi temporară şi pe termen nelimitat. (art.11 CS)

Subsolul este dat în folosinţă în baza perimetrului minier şi licenţei.
Perimetrele miniere şi licenţele pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile (cu excepţia perimetrelor miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite) se atribuie de către organul de stat pentru supravegherea minieră în modul stabilit de Codul Subsolului. Perimetrele miniere pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile larg răspîndite se atribuie de către organele de autoadministrare locală şi urmează să fie înregistrate la organul de stat pentru supravegherea minieră şi coordonate cu Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale. Categoria de substanţe utile larg răspîndite se stableşte de către organul de stat pentru supravegherea minieră.

Subsolul este dat în folosinţă cu plată.
Modul de percepere şi mărimea plăţii pentru folosirea subsolului se stabileşte de legislaţia în vigoare.
Mărimea plăţii pentru folosirea subsolului se stabileşte în funcţie de însuşirile, care determină valoarea subsolului, precum şi de condiţiile ecologice, tehnico-miniere şi de altă natură.
Nu se percepe plată pentru folosirea subsolului la studierea lui, în cazul în care nu se degradează integritatea acestuia, precum şi de la beneficiarii folosinţei subsolului pe sectoarele care prezintă o deosibită valoare ştiinţifică şi culturală. (art.12 CS)

Drepturile şi obligaţiile fundamentale ale beneficiarilor folosinţei subsolului.
Beneficiarii folosinţei subsolului au dreptul:
a) să folosească sectoarele de subsol în corespundere cu condiţiile şi scopurile pentru care li s-au repartizat;
b) să folosească rezultatele activităţii lor, inclusiv producţia fabricată şi deşeurile industriei miniere.
Beneficiarii folosinţei subsolului au dreptul prioritar la:
a) prelungirea termenului de acţiune a autorizaţiei, precum şi la primirea autorizaţiei pentru desfăşurarea etapelor ulterioare de studiere şi valorificare a subsolului;
b) înstrăinarea terenurilor necesare pentru exploatarea zăcămintelor de substanţe utile în limitele perimetrelor miniere.
Benefeciarii folosinţei subsolului sînt obligaţi să asigure:
a) studierea deplină şi complexă a subsolului, folosirea raţională şi complexă a resurselor lui în corespundere cu proiectele şi schemele tehnologice, inclusiv la prelucrarea materiei prime minerale;
b) desfăşurarea în condiţii de securitate pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor şi populaţiei a lucrărilor, legate de folosirea subsolului, precum şi protecţia subsolului, mediului înconjurător, obiectivelor şi construcţiilor de acţiunea dăunătoare a lucrărilor menţionate;
c) zădărnicirea în limitele perimetrului minier a ridicării de construcţii pe suprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile şi pe teritoriile situate de asupra obiectivelor şi construcţiilor din subteran;
d) aplicarea metodelor şi tehnologiilor la studierea şi valorificarea subsolului în scopul folosirii lui cît mai eficiente şi evitării acţiunilor dăunătoare asupra mediului înconjurător;
e) deservirea geologică şi topografică minieră şi asigurarea controlului asupra lucrărilor, legate de exploatarea subsolului;
f) evidenţa mişcării rezervelor de substanţe utile şi deşeurilor industriei miniere în timpul extracţiei şi prelucrărilor, ţinerea cadastrelor de stat şi balanţelor de substanţe utile;
g) prezentarea către organul de stat pentru supravegherea minieră a unei informaţii autentice cu privire la studierea şi folosirea subsolului, precum şi a datelor statistice cu privire la cantitatea şi calitatea substanţelor utile extrase şi la folosirea lor complexă, la starea securităţii în timpul folosirii subsolului, la măsurile de protecţie a subsolului şi a mediului înconjurător;
h) achitarea plăţilor obligatorii pentru folosirea subsolului;
i) ţinerea şi păstrarea documentaţiei geologice, de topografie minieră şi de altă natură;
j) lichidarea sau conservarea întreprinderilor, obiectivelor şi construcţiilor după finisarea lucrărilor, legate de toate felurile de folosire a subsolului;
k) aducerea terenurilor şi obiectivelor naturale situate pe ele, care au fost degradate în timpul folosirii subsolului, într-o stare bună pentru folosirea ulterioară.

Încetarea dreptului de folosire a subsolului.
Dreptul de folosire a subsolului încetează în baza deciziei organului care a atribuit subsolul în folosinţă în caz de:
a) apariţie a pericolului pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi populaţiei, precum şi pricinuirea de daune mediului înconjurător în timpul executării lucrărilor legate de folosirea subsolului;
b) retragere a sectoarelor de subsol pentru necesităţile statului sau publice;
c) dispariţie a necesităţii de a folosi subsolul;
d) lichidare a întreprinderii, subsolul căreia i-a fost repartizat spre a fi folosit;
e) folosire a subsolului în alte scopuri decît cele prevăzute;
f) expirare a termenului stabilit de folosire a subsolului;
g) încălcare a regulilor şi condiţiilor de folosire şi protecţie a subsolului.

Retragerea subsolului.
Retragerea subsolului pentru necesităţi de stat şi publice se face în baza deciziei organului care a atribuit subsolul în folosinţă.
Pagubele pricinuite beneficiarilor folosinţei subsolului în urma retragerii de la ei a sectoarelor de subsol urmează a fi restituite în întregime de către întreprinderile, în folosul cărora se retrag sectoarele de subsol.
Litigiile, legate de restituirea pagubelor şi de determinarea mărimii lor, se soluţionează de instanţa judecătorească competentă. (art.16 CS)