Pacea de la San Stefano.
În urma războiului ruso-turc din 1877-1878, la 3 martie 1878 a fost semnat tratatul da pace de la San-Stefano. La acea perioadă rolul lui Gorceakov a scăzut considerabil în cadrul…
Congresul de la Berlin.
La 6 martie, 1878, Andrassi a propus oficial convocarea unui congres destinat discutării condiţiilor de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman, fără a se limita doar la problema strâmtorilor, după…
Criza orientală 1875-1877.
Răscoala care a izbucnit în Bosnia şi Herţegovina în iunie 1875 şi în Bulgaria –în sept.1875 şi în aprilie 1886- a pus începutul Crizei Orientale, care a degenerat în războiul…
Direcţiile de politică externă a Imperiului dualist Austro-ungar.
După războiul franco-prusac din 1870-1871, Austro-ungaria a fost nevoită să se conformeze cu hegemoniaPrusiei în cadrul Imperiului German. În urma unificării Gwermaniei şi Italiei, căile de acces spre Vest au fost blocate pt Austro-ungaria. Centrul intereselor austro-ungare se tranferă de la Vest spre Est- în…
Relaţiile germano-franceze.
Relaţiile franco-germane la sf sec XIX au fost bazate pe războiul franco-prusac şi pe urmările acestui conflict. Astfel la 6 mai 1871 a început la Frankfurt pe Main negocierile între…
Alianţa celor trei împăraţi, constituirea şi caracterul ei.
Către mijl. a 1870, cancelarul german era preocupat de crearea unei alianţe care, concomitent i-ar fi apărat guvernul de pericolul clerical şi ar fi garantat Germaniei imposibilitatea unui acord ruso-francez.…
Politica externă a Imperiului German 1871-1890: direcţiile principale.
Din punct de vedere al politicii externe, perioada de aflare la guvernare a lui Bismark poate fi divizată în 4 etape: · 1863-1871: unificarea Germaniei; · 1871-1880: consolidarea poziţiei internaţionale a Imper.…
Politica externă a Rusiei Ţariste la sf. de secol XIX.
În anii 60-70, politica externă a Rusiei ţariste avea un ritm temperat deoarece existau serioase probleme de ordin interior. Principalele direcţii urmărite de diplomatia de la Peterburg erau anularea clauzelor tratatul…
Politica externă a Republicii a III-a franceze.
După semnarea păcii de la Frankfurt, raporturile dintre Franţa şi Germania au rămas deosebit de tensionate, astfel încît un război putea izbucni în orice moment. Situaţia creată a determinat cercurile…
Războiul franco-prusac şi consecinţele sale.
Cauzele războiului PARTEA 1 La 1 iulie 1870 se anunţă că prinţul Leopold din linia Hohenzollern-Sigmarigen a fost ales rege al Spaniei. A doua zi Europa a aflat despre protestul…
Pacea de la Francfurt.
La 6 mai 1871 a început la Frankfurt pe Main negocierile între Favre şi Bismarck cu privire la încheerea tratatului definitiv. Aceste negocieri includeau şi problema înăbuşirii comunii (rascoalei) din…
Conceptul de Realpolitik.
Realpolitik – politica externă bazată pe calculaţiile de putere şi apărarea interesului naţional – a făcut posibilă unificarea Germaniei. Dar reunificarea Germaniei a făcut ca Realpolitikul să se schimbe, obţinând opusul…
Viata politică a României (1878-1914).
La 9/21 sept 1878 s-a decis ca principele Carol să poarte titlul de Alteţă Regală, ceea ce a semnificat afirmarea unui nou statut internaţional p/t Ro. Ulterior, guvernele europene au…
Evoluţia statutului politic al Ţârilor Române în perioada modernă.
Epoca modernă sa impus în istoria românilor prin transformări majore în viaţa societăţii, a fost făurit statul naţional român modern, sa produs reorganizarea vieţii politice, sociale şi economice, sau afirmat…
Travsilvania sub regimul pollitic al Habsburgilor.
Înfrîngerea revoluţiei din 1848 a însemnat p/t Transil reîntroducerea regimului austriac. Trecerea Transil. sub stăpânirea Imp. Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, căruia i s-a limitat autonomia internă, dar…
Răscoala din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
În Ţ.Ro, puterea suzerană – Imp.Otoman – impusese la încep sec. al XVIII-lea înlocuirea domniilor pămîntene cu cele ale fanarioţilor. Revoluţia română de la 1821 a fost expresia nemulţumirilor acumulate…
Cucerirea independenţei de stat a României.
Unirea Moldovei cu Ţara Ro(1859), reformele care au modernizat statul, au constituit premisele cuceririi independenţei, ţelul major al tuturor românilor. Datorită politicii “prin noi înşine”, legăturile Ro cu Poarta erau…
Republica Democratică Moldovenească de la Independenţă la Unirea cu România.
RDM a fost înfiinţată la 2 dec 1917 pe teritoriul Basarabiei, prin proclamaţia Sfatului Ţării. Proclamarea RDM s-a făcut în condiţiile revoluţiei ruse din 1917. Iniţial RDM a fost declarată parte…
Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri.
Desăvîrşirea unităţii naţionale la 1918 a constituit un factor primordial p/t afirmarea Ro în viaţa internaţională în noile împrejurări create după IWW. Pol ext a Ro a fost orientată în…
Societatea şi economia românească (1859-1914).
Populaţia Principatelor a înregistrat în 1859-1860, cînd s-a efectuat primele recensăminte, stît la sud, cît şi la nord de Milcov, un număr de 4.424.961 de locuitori. În mediul urban, locuia…
România în anii primului război mondial.
Aflată întro zonă de interferenţă a unor puternice interese ale marilor puteri, Ro trebuia să ţină seamă de complexitatea împrejurărilor, p/t a-şi asigura independenţa, suveranitatea şi integritatea teritoriului, p/t aşi…
Reformele lui Alexandru loan Cuza şi semnificaţia lor.
În anii 1859-1861, activitatea politică a celor două ţări a avut un caracter comun, deşi s-a menţinut separaţia din punct de vedere adininistraţiv. Guvernele, îndrumate de domnitor, acţionau în acelaşi sens. Din…
Curente politice în perioada dintre Unire şi Independenţă.
La 24 ianuarie/ 5februarie 1862, Alexandru loan Cuza a deschis Adunarea României, deputaţii munteni şi moldoveni strîngîndu-se laolaltă. Cu două zile înainte, domnitorul a format cel dintîi guvern al României,…
Ţările Române şi Marile Puteri la răscrucea secolelor XVIII-XIX.
Izbucnirea Revoluţiei franceze, dezmembrarea Poloniei, războaiele napoleoniene au fost tot atâtea cauze care au contribuit la accentuarea la maximum a divergenţelor dintre marile puteri angajate în sud-estul european şi în…
Diplomaţia română în lupta pentru recunoaşterea Unirii Principatelor.
Chestiunea Principatelor a rămas la nivelul unei probleme de seamă a politicii europene şi după dubla alegere. De data aceasta, dintr-un factor relativ pasiv, statul naţional roman, constituit prin silinţele şi dibăcia românilor,…
Regimul politic şi administrativ al Basarabia în prima jumătate a sec. al XIX-lea
Epoca domniilor regulamentare a început prin eludarea fagrantă a uneia dintre prevederile enţiale ale legiuirii, pe care Poarta o recunoscuse prin Convenţia de la Sankt-Petersburg, din 17/29 ianuarie 1834. Cei…
Principatele Române între 1822 şi 1848.
La sfârşitul lunii, septembrie 1822, în urma presiunii internaţionale, o parte a trupelor otomane a fost retrasă peste Dunăre. Poarta a admis şi achiar a susţinut cerinţa cu privire la…
Regimul fanariot în Moldova şi Ţara Românească.
Ca o consecinţă a instaurării regimului fanariot în Ţările Române de la sud-est de Carpaţi şi în condiţiile politice în care Imperiul habsburgic şi Rusia ţaristă şi-au manifestat tot mai…
Situaţia internaţională a Ţărilor Române în sec. al XVIII-lea.
Activitatea diplomatică era susţinută şi prin strădaniile capuchehaialelor cu care Nicolae Mavrocordat întreţinea o vie comunicare, de la ei fiind preluate şi mesaje ale ambasadorilor acreditaţi la Poartă.Schimbările produse în…
Situaţia politică a ţărilor Române la mijlocul sec. al XVII-lea- începutul sec. a. XIX-lea.
Sfarsitul secolului al XVII-lea si inceputul de secol XIX pot fi numite secolul fanariot si se caracterizeaza prin patrunderea elementelor grecesti in administratia Ţării Românesti şi Moldovei in sec XVII…
Relaţiile internaţionale în perioada Pacea din Westfalia – Congresul de la Viena.
Veacul XIX a fost epoca ultimă a Europei ca centru al lumii cunoscute. Spre deosebire de modernitatea timpurie, secolul XIX, în materie de relaţii internaţionale, a fost unul al guvernanţilor…
Viaţa socială în epoca modernă.
Istoria moderna, care cuprinde epoca istorica situata intre evul mediu si perioada contemporana, se caracterizeaza prin aparitia, dezvoltarea si stabilirea relatiilor capitaliste. Transformarile innoitoare ale vietii sociale sau datorat atat…
Înfrîngerea Puterilor Centrale. Sfîrşitul primului război mondial.
Bulgaria a fost prima din Puterile Centrale care a semnat un armistiţiu în data de (29 septembrie 1918). La 30 octombrie a capitulat şi Imperiul Otoman. În 3 noiembrie Austro-Ungaria…
Formarea statelor naţionale în Europa.
Premisele istorice ale formarii natiunilor, in sec. al XIX-lea este definitivat procesul de constituire a natiunilor europene moderne, apar noi state nationale unitare si independente in Europa Apuseana (Belgia, Italia,…
Sistemul colonial mondial.
Colonizarea este construirea si mentinerea de colonii pe un teritoriu de catre oameni de pe un alt teritoriu.Suveranitatea coloniei se afla sub influenta metropolei. Perioada coloniala este cuprinsa intre sec 15-20,…
Primul război mondial.
La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai…
Criza din iulie 1914. Începutul Primului Război Mondial.
La 28 iunie1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un studen bosniac. Acesta a făcut parte…
Marile Puteri şi războaile balcanice.
Purtate de valul revolutiei franceze popoarele balcanice s-au trezit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea in fata posibilitatii ca dupa aproape jumatate de mileniu de influienta si ocupatie…
Andrei Nastase : Primar sau Prim-ministru?
Andrei Nastase : Primar sau Prim-ministru?Am gresit unele date in acest video :)!Nicolas Sarkozy – Primar al Neuilly-sur-Seine in funcție 14 aprilie 1983 – 7 mai 2002Jacques René Chirac –…
Constituirea Antantei.
După ce, în 1902, a fost semnat un acord anglo-japonez, care i-a dat Marii Britanii garanţii în Orientul Îndepărtat, cercurile diplomatice engleze au început să nu mai vadă o necesitate…
Constituirea Antantei.
După ce, în 1902, a fost semnat un acord anglo-japonez, care i-a dat Marii Britanii garanţii în Orientul Îndepărtat, cercurile diplomatice engleze au început să nu mai vadă o necesitate…
Mişcarea anticolonială în Ţările Americii Latine şi începutul crizei sistemului colonial din regiune.
Exploatarea nemiloasă a popoarelor din America Latină, stagnarea dezvoltării economice, sclavia, lipsa drepturilor politice au fost cauzele care au dat naştere mişcării de eliberare a coloniilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea…
Mişcarea anticolonială în Ţările Americii Latine şi începutul crizei sistemului colonial din regiune.
Exploatarea nemiloasă a popoarelor din America Latină, stagnarea dezvoltării economice, sclavia, lipsa drepturilor politice au fost cauzele care au dat naştere mişcării de eliberare a coloniilor. La sfârşitul secolului al XVIII-lea…
Economia Americii Latine în perioada colonială.
La începutul epocii moderne cea mai mare parte a Americii (o parte a Americii de Nord, America Centrală, America de Sud, insulele din Marea Caraibilor) erau colonii ale Spaniei. Portugalia…
Economia Americii Latine în perioada colonială.
La începutul epocii moderne cea mai mare parte a Americii (o parte a Americii de Nord, America Centrală, America de Sud, insulele din Marea Caraibilor) erau colonii ale Spaniei. Portugalia…
Structura statală a Italiei în ultima treime a sec. al XIX-lea- înc. sec. XX.
Regimul politic din Italia în perioada 1870-1915 poate fi apreciat drept liberal. Timp de două decenii după 1870, a fost linişte în ţară şi s-a înregistrat o creştere economică, dar…
Unificarea Italiei şi semnificaţia ei istorică.
După înfrângerea revoluţiei din anii 1848-1849, Italia a rămas fărâmiţată, aflându-se, în mare parte, subjug străin. Lombardia şi Veneţia continuau să facă parte din Imperiul Habsburgic. în Parma, Modena şi…
Unificarea Italiei şi semnificaţia ei istorică.
După înfrângerea revoluţiei din anii 1848-1849, Italia a rămas fărâmiţată, aflându-se, în mare parte, subjug străin. Lombardia şi Veneţia continuau să facă parte din Imperiul Habsburgic. în Parma, Modena şi…
Revoluţia din anii 20-30 ai sec. al XIX-lea în statele italiene.
La sfârşitul celui de-al doilea deceniu al sec. al XLX-lea agitaţiile au depăşit cadrul organizatoric al societăţilor menţionate. în anul 1817a avut loc insurecţia de la Macerata, iar peste doi…
Revoluţia din anii 20-30 ai sec. al XIX-lea în statele italiene.
La sfârşitul celui de-al doilea deceniu al sec. al XLX-lea agitaţiile au depăşit cadrul organizatoric al societăţilor menţionate. în anul 1817a avut loc insurecţia de la Macerata, iar peste doi…
Situaţia social-economică şi politică a statelor italiene în sec. al XVIII-lea – prima jum. a sec. al XIX-lea.
Situaţia statelor italiene era mai complicată decât a celor germane. Vechiul regat al Romei, era dezmembrat în mai multe state, care nu aveau nimic comun între ele, cu excepţia limbii.…
Viaţa economică şi lupta politică a Germaniei la începutul sec. XX.
Dezvoltarea economică a Germaniei a avut drept rezultat crearea unui ansamblu economic german omogen. Imperiul avea o largă piaţă internă, industrie şi agricultură avansată, o perfectă reţea de comunicaţii. Germania…
Viaţa economică şi lupta politică a Germaniei la începutul sec. XX.
Dezvoltarea economică a Germaniei a avut drept rezultat crearea unui ansamblu economic german omogen. Imperiul avea o largă piaţă internă, industrie şi agricultură avansată, o perfectă reţea de comunicaţii. Germania…
Politica externă a cancelarului Otto von Bismark.
Din punct de vedere al politicii externe, perioada de aflare la guvernare a lui Bismark poate fi divizată în 4 etape: 1863-1871: unificarea Germaniei; 1871-1880: consolidarea poziţiei internaţionale a Imper.…
Politica externă a cancelarului Otto von Bismark.
Din punct de vedere al politicii externe, perioada de aflare la guvernare a lui Bismark poate fi divizată în 4 etape: 1863-1871: unificarea Germaniei; 1871-1880: consolidarea poziţiei internaţionale a Imper.…
Lupta politică în Germania unificată.
Unificarea Germaniei de către Prusia a soluţionat numeroase probleme, dar a şi stârnit nemulţumirea unor cercuri din fostele state germane care-şi pierduseră privilegiile. Dominaţia Prusiei protestante a generat o reacţie…
Lupta politică în Germania unificată.
Unificarea Germaniei de către Prusia a soluţionat numeroase probleme, dar a şi stârnit nemulţumirea unor cercuri din fostele state germane care-şi pierduseră privilegiile. Dominaţia Prusiei protestante a generat o reacţie…
Unificarea Germaniei şi adoptarea Constituţiei.
Puncte-cheie: 1864, 1866, 1870-71. Otto von Bismark a venit la putere (1862) cu ideea de a consolida statele germane într-o uniune în jurul Prusiei. Iar în planurile sale intra, iniţial,…
Unificarea Germaniei şi adoptarea Constituţiei.
Puncte-cheie: 1864, 1866, 1870-71. Otto von Bismark a venit la putere (1862) cu ideea de a consolida statele germane într-o uniune în jurul Prusiei. Iar în planurile sale intra, iniţial,…
Revoluţia de la 1848 şi consecinţele ei pentru statele germane.
Începând cu 6 martie, se organizau numeroase reuniuni ale tinerilor, studenţilor, muncitorilor, meşteşugarilor, micilor negustori din Berlin. Aceştia cereau egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, libertăţi politice, convocarea parlamentului german,…
Revoluţia de la 1848 şi consecinţele ei pentru statele germane.
Începând cu 6 martie, se organizau numeroase reuniuni ale tinerilor, studenţilor, muncitorilor, meşteşugarilor, micilor negustori din Berlin. Aceştia cereau egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii, libertăţi politice, convocarea parlamentului german,…
Particularităţile dezvoltării statului austriac în prima jum. a sec. al XIX-lea.
Începutul sec. al XIX-lea a găsit Austria angajată în lupta împotriva lui Napoleon. Toate tratatele de pace, încheiate cu acesta, i-au fost defavorabile. A pierdut, pe rând, controlul asupra statelor…
Ascensiunea statului brandenburgo-prusian.
Ascensiunea statului Brandemburgo-Prusian se obervă încă în sec 17-18. Evoluţia sa era posibilă prin politica agrară, repartiţia pământurilor şi a armatei mari. Statul prusac şi-a întărit poziţiile sale şi chiar…
Situaţia social-economică şi politică a statelor germane în sec. XVII-XVIII.
La începutul sec 17 situaţia socială era una destul de dificilă caracterizată prin mărirea impozitelor. De aici urma şi creşterea preţurilor ce nemulţumea populaţia. Pe de o parte erau nemulţumiri şi…