Operaţiuni valutare asiguratorii

Sub presiunea riscurilor pe care poate să le determine modificarea rapidă a cursului valutar, persoanele fizice şi agenţii economici recurg la operaţiuni pe piaţa valutară pentru a se asigura împotriva acestor riscuri.
În scopul evitării riscului de reducere a cursului valutar posesorii unei valute aflate în scădere procedează la schimbul ei într-o valută aflată în creştere.
Operaţiunile la termen în scop asiguratoriu poartă denumirea de headging (swap).
Headging-ul valutar reprezintă operaţiunea de vânzare sau cumpărare la termen a unei sume în valută la un curs valutar cunoscut din momentul t, moment al încheierii contractului de headging dintre agentul economic şi bancă.
Operaţiunile de tip swap sunt practicate în relaţiile dintre bănci şi presupun încheierea concomitentă a unei tranzacţii la vedere şi una la termen, dar în altă valută.

Operaţiunile la vedere în scop speculativ
Posibilitatea obţinerii unui câştig din modificările de curs sau diferenţa de valută a generat apariţia unei operaţiuni curente sau la termen cu caracter speculativ sau de arbitraj.
Operaţiunile urmăresc obţinerea de câştig din diferenţa de curs valutar apărută în timp sau între diferite pieţe.
La aceste operaţiuni, speculatorul îşi asumă obligaţia pentru preţul integral al valutei.
Operaţiunile de arbitraj urmăresc să valorifice diferenţa de curs sau de dobândă fără ca arbitrajistul să-şi asume obligaţia pentru preţul valutei. El cumpără pentru a vinde, speculând doar diferenţa.
Operatorii pe piaţa valutară procedează la operaţiuni la vedere pentru a specula:
– diferenţa de curs valutar în timp,
– diferenţa de curs valutar între două pieţe în acelaşi timp.
Din punct de vedere al operaţiunilor la termen, pe piaţa valutară se speculează prin operaţiuni cu contracte futures cât şi cu operaţiuni cu opţiune.
Piaţa valutară este un OTC – OVER THE COUNTER
În comparaţie cu bursele, pieţele extrabursiere nu presupun un spaţiu delimitat şi desemnat pentru negocierea tranzacţiilor, aceasta realizându-se prin comunicare telefonică şi reţeaua integrată de calculatoare.
Pe pieţele OTC sunt tranzacţionate instrumente nestandardizate (contracte forward şi cu opţiuni nestandardizate).

Avantajele tranzacţiilor pe pieţele OTC:
– tranzacţia poate fi încheiată pentru orice cantitate şi cu orice scadenţă în conformitate cu cerinţele clientului,
– preţurile sunt influenţate într-o măsură mai mică de volumul tranzacţiilor realizate.

Dezavantajele tranzacţiilor :
– contracte mai scumpe,
– datorită faptului că termenii contractului nu sunt standardizaţi este dificilă vânzarea contractelor pe piaţa secundară,
– conditiile impuse de partener pot fi restrictive,
– este greu de verificat acurateţea procesului de stabilire al preţului.
Cea mai importantă componentă a OTC sunt tranzacţiile cu valută.