Costurile sociale ale somajului

Costul social al acestui fenomen reprezinta efortul total pe care
il suporta populatia, economia si societatea care sunt afectate de somaj.
• La nivelul persoanelor, apar aspecte de natura economica, dar si aspecte morale, social-culturale, chiar si politico-militare.
• La nivelul economiei si societatii, costul social are in vedere aspecte ca:
– irosirea cantitatii de forta de munca
– diminuarea intensitatii dezvoltarii economice
– scaderea veniturilor bugetului de stat
– cresterea cheltuielilor statului pentru intretinerea si functionarea institutiilor publice din domeniul inregistrarii somajului
Costurile mari care implica somajul se grupeaza in:
1. Costuri directe – evaluate sub forma varsamintelor monetare catre fondul destinat protectiei sociale.
2. Costuri indirecte – generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor de care ar putea beneficia intreaga populatie.
Aprecierea complexa a acestui fenomen impune surprinderea
• Efectelor pozitive (apar pe termen scurt):
– incitarea angajatilor la perfectionarea profesionala
– o mai mare mobilitate si adaotabilitate a fortei de munca
• Efecte negative (apar pe termen lung). Datorita acestora s-a ajuns la concluzia ca somajul este un fenomen negativ , ale carui costuri depasesc cu mult avantajele.
Economistul american Arthur M. Okun formuleaza o lege ce
ii poarta numele, si exprima intensitatea negativa dintre nivelul si dinamica somajului, pe de o parte, si marimea si modificarea in termeni reali ale Produsului National Brut, pe de alta parte. Okun considera ca ridicarea nivelului somajului trebuie sa fie insotita de reducerea volumului real al PNB, deoarece persoanele ocupate participa la producerea bunurilor materiale si serviuciilor, iar somerii nu produc bunuri economice.