După război au avut loc mişcări de ordin social, legate de problema agrară, lichidarea datoriilor şi de necesitatea introducerii unei judecăţi echitabile. Ele şi-au găsit expresia în răscoala fermierilor şi meseriaşilor din statul Massachusetts din 1786, răscoală ce a avut un caracter democratic, dar care a fost potolită cu asprime. Astfel, problema reorganizării orînduirii de stat a S.U.A. se situează pe primul plan. Cu acest scop, în septembrie 1787 Convenţia constituţională, reunită la Philadelphia, a elaborat prima constituţie federală americană. Fiind în primul rînd un compromis între burghezie şi plantatori, ea aplica în practică principiul separării puterii de stat în spiritul ideilor lui Locke şi Montesquieu. Conform constituţiei, S.U.A. se transformau într-o republică federală prezidenţială. În fruntea statului şi a guvernului era preşedintele, ales pe 4 ani, învestit cu mari,împuterniciri. El îndeplinea funcţia de comandant suprem al armatei, păstra independenta faţă de organul legislativ – Congresul, avea dreptul de veto, forma şi remania guvernul. Primul preşedinte al S.U.A. a fost ales G. Washington. Puterea legislativă aparţinea Congresului, alcătuit din două camere – Camera Reprezentanţilor, ai cărei deputaţi se alegeau proporţional cu numărul locuitorilor din fiecare stat, şi Senatul, în care erau delegaţi cîte 2 reprezentanţi de la fiecare stat. Curtea Supremă îndeplinea funcţia de organ principal al puterii juridice. Membrii ei se alegeau pe viaţă. Ea avea dreptul de a interpreta constituţia şi de a anula legile aprobate de Congres care îi contraveneau. Constituţia limita dreptul de vot prin diferite censuri: de avere, studii, domiciliu stabil şi altele. Numai 120 000 de locuitori se bucurau de acest drept. Rămlnea în vigoare sclavia. Caracterul conservator al consti tuţiei a determinat nemulţumiri în societatea americană, care s-a împărţit în două tabere: federalişti (reprezentanţii vîrfurilor burgheziei şi ai plantatorilor – D.Madison, A.Hamilton), adepţi ai constituţiei elaborate, şi antifederalişti (reprezentanţii forţelor democratice – T.Jefferson, Patrick Henry), adepţi ai democratizării constituţiei. În septembrie 1791 Congresul american a fost nevoit să aprobe 10 amendamente constituţionale, care prevedeau introducerea libertăţii cuvîntului, adunărilor, presei, libertăţii de conştiinţă, inviolabilităţii persoanei şi a domiciliului, judecăţii cu juraţi şi altele. Aceste amendamente au democratizat constituţia federală, care cu unele noi amendamente, e în vigoare şi astăzi.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships