In ciuda sentimentului de descurajare din cauza celor petrecute in trecut, alti membri ai comitetului au continuat totusi pregatirile pentru revolta. Revolta de la Stara Zagora din 1875 a avut si ea rezultate dezamagitoare. Prost planuita si condusa, ea s-a bucurat de putin sprijin in Bulgaria. Tot nedescurajati, liderii revolutionari si-au continuat pregatirile. Guvernul Otoman era ocupat pina peste cap cu rebeliunea izbucnita in 1875 in Bosnia si Hertegovina si isi concentrase principalele forte militare in vestul Balcanilor. Planurile noii rascoale se aflau sub conducerea lui Gheorghi Benkovski. Pregatirile au fost facute in interiorul tarii, Plovdivul urmind sa fie punctual central al revolutiei. Desi liderii bulgari intentionasera sa declanseze miscarea abia la mijlocul lunii mai, ei au fost nevoiti sa declanseze data din cauza ca autoritatile otomane descoperisera planurule a ceea ce se pregatea. In ziua de 2 mai (sau 20 aprilie pe stil vechi), a fost declansata o revolta in orasele Koprivsnitita, Paraghiuriste si Klisura din Muntii Balcani. In cea mai mare parte, luptele au fost ulterior purtate in aceasta zona; nu a existat nici o rascoala in masa in alte regiuni. Rebeliunea initiala a fost zdrobita imediat. Ultimul episode a dus la moarte lui Botev, care a pus stapinire la sfirsitul lunii mai pe un vas fluvial si a trecut Dunarea insotit de un grup de 200 de partizani ai cauzei bulgare. Oficialii otomani au aflat imediat de aceasta debarcaresi nu au intimpinat nici o dificultate in anihilarea prompta a acestei mici forte. Rascoala din aprilie, care a devenit evenimentul major al mitologiei de mai tirziu a nationalistilor bulgari, a constituit un esec total din punct de vedere revolutionary. In afara dezastrelor care le-a adus ea pe capul poporului bulgar, conducatorii ei nu au reusit sa asigure nici macar sprijinul unui procentaj scazut al populatiei. Doar citeva localitati s-au implicat in miscarea aceasta. Cu siguranta ca ea nu s-a bucurat de participarea taranimii, liderii ei neavind un program agrarian. Majoritatea participantilor – mestesugari, negustori, profesori si studenti – proveneau din rindul burgheziei urbane si rurale. Conducerea facea parte din familiile instarite. Dupa declansarea revoltei, cea mai mare parte a populatiei nu voia deloc sa aiba de a face cu ea. Cu tot esecul ei, revolta avea sa devina o chestiune de prima importanta in deplomatia europeana din cauza atrocitatilor comise in timpul inabusirii ei.guvernul ottoman se afla in perioada aceasta sub presiunea puternica a problemelor cu care se confrunta. Rebeliunea din vestul Balcanilor continua. Imperiul avea putine trupe regulate in regiune, asa ca a apelat la cele neregulate, numite basbuzuri, si la circazieni ca sa se ocupe de revolta. La inceput, rascoala fusese insotita de masacrarea civililor musulmani. Drept replica, trupele neregulate otomane au folosit metode de o extremă violență. Cifrele privind numarul celor ucisi diferă in funcție de sursă. Aprecierile bulgarilor sunt cuprinse intre 30.000 si 100.000; guvernul ottoman a recunoscut că au fost uciși peste 3000 de oameni. Estimarile cele mai apropiate de realitate sunt probabil cele ale britanicilor si americanilor, adica intre 12.000 si 15.000. Prin iunie, revoluția fusese deja complet înăbușită. Problema bulgara se va afla de acum inainte in miinile marilor puteri. Să menționam ca activitațile revoluționare descries mai sus au fost organizate și duse la bun sfîrșit numai grație inițiativei bulgarilor, cu un oarecare ajutor din partea cîtorva romîmi. Nici guvernul rus, nici comitetele panslaviste nu fusese implicate, deși mulți diplomați europeni au atribuit responsabilitatea directa organizațiilor rusești. Viitorul Bulgariei a fost discutat in cadrul negocierilor generale purtate de puteri in 1876 – 1877, care au fost drept obiectiv major soluționarea crizei izbucnite odata cu revolta din Bosnia si Herțegovina. Principala realizare a Răascoalei din Aprilie a fost faptul ca a obligat guvernele europene să se ocupe de situația din ținuturile bulgărești, ca si de cea din Balcanii de Vest.