Invazia combinată britanico-canadiană-americană din Sicilia a început pe 10 iulie 1943 cu o operaţie de debarcare amfibie şi cu o operaţiune aeropurtată în golful Gela şi în nordul Siracuzei. Germanii nu au reuşit să-i împiedice pe aliaţi să cucerească insula, dar au reuşit să evacueze cea mai mare parte a trupelor în peninsulă până pe 17 august 1943. Forţele britanice din Armata a 8-a au debarcat în „călcâiul” Italiei pe 3 septembrie 1943 în cadrul Operaţiunii Baytown. Guvernul italian a capitulat pe 8 septembrie, dar forţele germane se pregătiseră de defensivă neluând în calcul participarea italienilor. A doua zi, Armata a 5-a americană au debarcat la Salerno, unde au întâmpinat o rezistenţă puternică a germanilor, iar forţele britanice au debarcat la Taranto, unde nu au întâlnit practic nicio rezistenţă. În ciuda succeselor iniţiale ale Armatei a 8-a, care a reuşit să cucerească portul Bari şi importantul aeroport de la Foggia, şi a faptului că germanii nu au primit întăriri din nord, Armata a 10-a germană a fost la un moment dat pe punctul de a respinge debarcarea de la Salerno. Principalul efort aliat de pe coasta de vest a peninsulei a fost direcţionat pe cucerirea portului Neapole. Neapole era un obiectiv important al anglo-americanilor, deoarece era cel mai nordic port care putea fi cucerit cu acoperirea aeriană asigurată de avioanele decolate de pe aeroporturile din Sicilia. La începutul lunii octombrie, Adolf Hitler a fost convins de mareşalul Kesselring, comandantul trupelor din Italia, că frontul din peninsulă trebuie stabilizat cât mai departe cu putinţă de graniţele Reichului. Această sarcină era uşurată de relieful Italiei centrale, care favoriza defensiva, iar oprirea avansării aliaţilor îi împiedica să cucerească aeroporturile peninsulei, de pe care se puteau lansa raiduri de bombardament împotriva Germaniei. În acelaşi timp, forţele din Anzio au reuşit să iasă din zona restrânsă în care fuseseră obligaţi să reziste atât de multă vreme, dar pierdut ocazia să taie retragerea Armatei a 10-a germane, care se retrăgea de pe Linia Gustav, aliaţii primind ordine să se îndrepte de-a lungul ţărmului spre nord, pentru eliberarea Romei. Roma a fost declarată de către germani „oraş deschis”, iar forţele americane au intrat în capitala Italiei pe 4 iunie În perioada iunie-august 1944, Aliaţii au continuat să obţină succese, cucerind Florenţa şi înfrângând rezistenţa germană de pe Lina Gotică. La 25 iulie Mussolini era arestat şi a stat timp de 49 de zile în diferite închisori. Ultima linie defensivă se întindea de la aproximativ 15 km nord de Pisa, de-a lungul crestelor Apeninilor între Florenţa şi Bolonia şi atingea malurile Adriaticii la sud de Rimini. Armistiţiul cu Italia a fost semnat între Italia şi Aliaţi în timpul celui de-al doilea război mondial (8 septembrie 1943). În acel monent, forţele Aliaţilor ocupau jumătatea sudică a Italiei. Armistiţiul mai este cunoscut în Italia ca Armistizio di Cassibile unde Italia era nevoită să capituleze.