Politica de colonizare a Basarabiei în timpul administraţiei ţariste.

Până la reforma agrara, agricultura Basarabiei, spre deosebire de celelalte gubernii ale imperiului era deja bine incadrata in relatiile de piata.Suprafata medie a unei mosii in Basarabia atingea o mie de desetine,ceea ce insemna ca era de doua ori mai mare decit media pe intreaga Rusie..La 1905 suprafata totala a terenurilor agricole constituia in Basarabia 3834824 desetine, din care 43,2% apartineau proprietarilor particulari,48,6%revenise taranilor proaspat improprietariti,iar statutul,manastirilor si altor institutii le reveneau 8,2%.In Basarabia in anii 1911 si 1914 erau cultivate 2,5 mln.ha si 3,1 mln.ha,obtinundu-se 207 si 256 mii vagoane de cereale. Pe al doilea loc se situa ca pondere,dupa cereale in agricultura provinciei viticulture si pomicultura,culturile tehnice.In primii 30 de ani de dupa reforma(1870-1900)suprafetele cultivate de vita-de-vie alcatuiau mai mult de 80 mii desetine.Daca in 1870 Basarabia fabrica 3,5 mln. Verde de vin,ceea ce ii asigura primul loc printer guberniile producatoare de vin din Rusia.O dezvoltare sustinuta a cunoscut si pomicultura.In 1901 in Basarabia cresteau peste 30mln.de pomi fructiferi.basarabia producea peste 600 mii puderi de fructe uscate.Un loc aparte in structura agriculturii revenea culturii tehnice-tutunaritului si cresterii viermilor de matase.Apicultura se dezvolta si ea lent in comparatie cu posibilitatile florale reale ale Basarabiei.Depunea eforturi chiar si zemstva pentru a mari numarul prisacilor,care se organizau de cele mai multe ori pe linga scoli.In 1900 in Basarabia erau peste 3 mii de prisacide la care au fost colectate 7 mii puduri de miere si 4 mii puduri de ceara .Cresterea animalelor a cunoscut o decadere considerabila fata de perioada de la inceputul sec.al XIX cind aceasta ramura detinea intiietatea in agricultura provinciei.in 1901 basarabia avea circa 366 mii de cai,662 mii de vite s.a.I total aceasta ramura dispunea de peste 3 mln.de animale.In mare parte crescatorii de animale erau marii sosieri,care le si exloatau la muncile agricole.Cresterea cailor era bine dezvoltata in judetul Akkerman ,creasterea porcilor in judetele Balti si Soroca,a oilor in judetul Ismail.In concluzie deci putem mentiona ca lipsa de capital si de inventar agricol nu au permis taranilor basarabeni si transnistreni sa beneficieze de noua situatie vreata prin reforma agrara ,astfel ca ei au continuat sa traiasca in precare conditii economice.In primii 25 ani de dupa reforma in multe din gospodariile boieresti ale ale guberniilor europene ale Rusie predomina asa-numitul system de ,,otrabotoka”care parea o modernizare a ,,barscinei’’ in conditiile relatiilor economice de piata.La rindul sau si Basarabia in special judetele de sus se incadreaza in noile relatii economice care deveneau preponderente.Cu fiecare an se imulteau gospodariile de fiermieri,tot mai larg se aplica munca salarizara a muncitorilor agricoli,care atragea in orbita sa tot noi si noi sateni.Reforma relatiilor economice a condus la cresterea rentabilitatii agriculturii.Volumul cerealelor produse la ince sec xx crescuse aproape de 5 ori fata de nivelul anilor 70 si constituea respective 940 mii tone fata de 188 mii,iar in anii favorabili peste 1,5mln tone.In total culturile cerealiere in 1901 ocupau 1 milion867 mii desetine,dintre care 1 milion 110 mii erau proprietate obstilor satesti.In 1905-1907 se observa o reducere considerabila a productivitatii ramurilor de baza ale agriculturii Basarabie.Situatia economica s-a inrautatit si mai mult la inceputul primului razboi mondial.Lipsa uneltelor a tehmicii agricole,dar si a mai multor sute de mii de brate de munca a dezorganizat in mod catastrofal economia Basarabiei.