Din punct de vedere al naturii juridice, bugetul statului a fost caracterizat diferit în literatura de specialitate. Cele mai comentate teorii de acest fel sunt cele care susţin fie că bugetul statului este act-condiţiune de natură administrativă, fie că acest buget este întotdeauna o lege, fie că bugetul este şi lege şi act administrativ, sau este un act de planificare financiară.
a) Teoria bugetului de stat act-condiţiune de natură administrativă – a fost exprimată şi susţinută acordând prioritate determinată faptului că prin bugetele anuale se condiţionează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului, sub aspecte parţial diferite, însă comune actelor administrative de acest fel. b) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porneşte de la ideea că „ legea este orice decizie emanată de puterea legislativă”, iar în împrejurarea în care „bugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o lege propriu-zisă”. Pentru caracterul de lege al unui act este mai important elementul formal decât cel material. Acest buget este o lege propriu-zisă. Intr-o variantă a acestei teorii se apreciază că “bugetul statului este o lege numai în sens formal şi nu în sens material
c) Teoria potrivit căreia bugetul statului are natură juridică atât de lege, cât şi de act administrativ ajunge la concluzia că „bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete”.
Astfel analizând definiţia actului administrativ şi comparându-1 cu actul bugetar, ajungem la concluzia că:
– în primul rând, bugetul de stat, după elaborarea de către Guvern, este predat spre adoptare Parlamentului, în situaţia actului administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.
– în al doilea rând, acest program îl face numai Guvernul, în timp ce actul administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.
– în al treilea rând, programul Guvernului nu se bucură de prezumţia de legalitate, în timp ce actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate.
– în al patrulea rând, un act administrativ se pune direct în executare după ce a fost elaborat, pe când bugetul de stat se execută de la o anumită dată şi anume de la 1 ianuarie a anului viitor.
Deci bugetul de stat nu este un act juridic de natură administrativă. El este expresia unei activităţi ce are în vedere programarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare raportate la o anumită perioadă de timp. In fine bugetul este un program care dobândeşte forţa obligatorie prin intermediul unei legi şi, prin urmare, dacă am ajunge la concluzia că are natura juridică a legii, atunci trebuie să ne raportăm la accepţiunea formală a legii şi nu la cea materială a legii'”
a) Teoria bugetului de stat act-condiţiune de natură administrativă – a fost exprimată şi susţinută acordând prioritate determinată faptului că prin bugetele anuale se condiţionează atât veniturile, cât şi cheltuielile statului, sub aspecte parţial diferite, însă comune actelor administrative de acest fel. b) Teoria naturii juridice de lege a bugetului statului porneşte de la ideea că „ legea este orice decizie emanată de puterea legislativă”, iar în împrejurarea în care „bugetul statului este o decizie a legiuitorului, el este o lege propriu-zisă”. Pentru caracterul de lege al unui act este mai important elementul formal decât cel material. Acest buget este o lege propriu-zisă. Intr-o variantă a acestei teorii se apreciază că “bugetul statului este o lege numai în sens formal şi nu în sens material
c) Teoria potrivit căreia bugetul statului are natură juridică atât de lege, cât şi de act administrativ ajunge la concluzia că „bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete”.
Astfel analizând definiţia actului administrativ şi comparându-1 cu actul bugetar, ajungem la concluzia că:
– în primul rând, bugetul de stat, după elaborarea de către Guvern, este predat spre adoptare Parlamentului, în situaţia actului administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.
– în al doilea rând, acest program îl face numai Guvernul, în timp ce actul administrativ se poate elabora şi de alte organe ale administraţiei statului.
– în al treilea rând, programul Guvernului nu se bucură de prezumţia de legalitate, în timp ce actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate.
– în al patrulea rând, un act administrativ se pune direct în executare după ce a fost elaborat, pe când bugetul de stat se execută de la o anumită dată şi anume de la 1 ianuarie a anului viitor.
Deci bugetul de stat nu este un act juridic de natură administrativă. El este expresia unei activităţi ce are în vedere programarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare raportate la o anumită perioadă de timp. In fine bugetul este un program care dobândeşte forţa obligatorie prin intermediul unei legi şi, prin urmare, dacă am ajunge la concluzia că are natura juridică a legii, atunci trebuie să ne raportăm la accepţiunea formală a legii şi nu la cea materială a legii'”
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
