Societatea şi economia românească (1859-1914).
Populaţia Principatelor a înregistrat în 1859-1860, cînd s-a efectuat primele recensăminte, stît la sud, cît şi la nord de Milcov, un număr de 4.424.961 de locuitori. În mediul urban, locuia…
România în anii primului război mondial.
Aflată întro zonă de interferenţă a unor puternice interese ale marilor puteri, Ro trebuia să ţină seamă de complexitatea împrejurărilor, p/t a-şi asigura independenţa, suveranitatea şi integritatea teritoriului, p/t aşi…
Republica Democratică Moldovenească de la Independenţă la Unirea cu România.
RDM a fost înfiinţată la 2 dec 1917 pe teritoriul Basarabiei, prin proclamaţia Sfatului Ţării. Proclamarea RDM s-a făcut în condiţiile revoluţiei ruse din 1917. Iniţial RDM a fost declarată…
Recunoaşterea internaţională a Marii Uniri.
Desăvîrşirea unităţii naţionale la 1918 a constituit un factor primordial p/t afirmarea Ro în viaţa internaţională în noile împrejurări create după IWW. Pol ext a Ro a fost orientată în…
Răscoala din 1821 de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu.
În Ţ.Ro, puterea suzerană – Imp.Otoman – impusese la încep sec. al XVIII-lea înlocuirea domniilor pămîntene cu cele ale fanarioţilor. Revoluţia română de la 1821 a fost expresia nemulţumirilor acumulate…
Cucerirea independenţei de stat a României.
Unirea Moldovei cu Ţara Ro(1859), reformele care au modernizat statul, au constituit premisele cuceririi independenţei, ţelul major al tuturor românilor. Datorită politicii “prin noi înşine”, legăturile Ro cu Poarta erau…
Viata politică a României (1878-1914).
La 9/21 sept 1878 s-a decis ca principele Carol să poarte titlul de Alteţă Regală, ceea ce a semnificat afirmarea unui nou statut internaţional p/t Ro. Ulterior, guvernele europene au…
Evoluţia statutului politic al Ţârilor Române în perioada modernă.
Epoca modernă sa impus în istoria românilor prin transformări majore în viaţa societăţii, a fost făurit statul naţional român modern, sa produs reorganizarea vieţii politice, sociale şi economice, sau afirmat…
Travsilvania sub regimul pollitic al Habsburgilor.
Înfrîngerea revoluţiei din 1848 a însemnat p/t Transil reîntroducerea regimului austriac. Trecerea Transil. sub stăpânirea Imp. Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, căruia i s-a limitat autonomia internă, dar…
Conceptul de Realpolitik.
Realpolitik – politica externă bazată pe calculaţiile de putere şi apărarea interesului naţional – a făcut posibilă unificarea Germaniei. Dar reunificarea Germaniei a făcut ca Realpolitikul să se schimbe, obţinând…
Războiul franco-prusac şi consecinţele sale.
Cauzele războiului PARTEA 1 La 1 iulie 1870 se anunţă că prinţul Leopold din linia Hohenzollern-Sigmarigen a fost ales rege al Spaniei. A doua zi Europa a aflat despre protestul…
Pacea de la Francfurt.
La 6 mai 1871 a început la Frankfurt pe Main negocierile între Favre şi Bismarck cu privire la încheerea tratatului definitiv. Aceste negocieri includeau şi problema înăbuşirii comunii (rascoalei) din…
Politica externă a Imperiului German 1871-1890: direcţiile principale.
Din punct de vedere al politicii externe, perioada de aflare la guvernare a lui Bismark poate fi divizată în 4 etape: · 1863-1871: unificarea Germaniei; · 1871-1880: consolidarea poziţiei internaţionale…
Politica externă a Rusiei Ţariste la sf. de secol XIX.
În anii 60-70, politica externă a Rusiei ţariste avea un ritm temperat deoarece existau serioase probleme de ordin interior. Principalele direcţii urmărite de diplomatia de la Peterburg erau anularea clauzelor…
Politica externă a Republicii a III-a franceze.
După semnarea păcii de la Frankfurt, raporturile dintre Franţa şi Germania au rămas deosebit de tensionate, astfel încît un război putea izbucni în orice moment. Situaţia creată a determinat cercurile…
Direcţiile de politică externă a Imperiului dualist Austro-ungar.
După războiul franco-prusac din 1870-1871, Austro-ungaria a fost nevoită să se conformeze cu hegemonia Prusiei în cadrul Imperiului German. În urma unificării Gwermaniei şi Italiei, căile de acces spre Vest…
Relaţiile germano-franceze.
Relaţiile franco-germane la sf sec XIX au fost bazate pe războiul franco-prusac şi pe urmările acestui conflict. Astfel la 6 mai 1871 a început la Frankfurt pe Main negocierile între…
Alianţa celor trei împăraţi, constituirea şi caracterul ei.
Către mijl. a 1870, cancelarul german era preocupat de crearea unei alianţe care, concomitent i-ar fi apărat guvernul de pericolul clerical şi ar fi garantat Germaniei imposibilitatea unui acord ruso-francez.…
Criza orientală 1875-1877.
Răscoala care a izbucnit în Bosnia şi Herţegovina în iunie 1875 şi în Bulgaria –în sept.1875 şi în aprilie 1886- a pus începutul Crizei Orientale, care a degenerat în războiul…
Războiul ruso-turc 1877-1878 şi efectele sale.
După ce Imperiul Otoman a respins Protocolul de la Londra, prin care ar fi fost considerabil limitată suveranitatea turcă, Rusia, la 13 aprilie 1877 a răspuns prin mobilizarea a 7…
Pacea de la San Stefano.
În urma războiului ruso-turc din 1877-1878, la 3 martie 1878 a fost semnat tratatul da pace de la San-Stefano. La acea perioadă rolul lui Gorceakov a scăzut considerabil în cadrul…
Congresul de la Berlin.
La 6 martie, 1878, Andrassi a propus oficial convocarea unui congres destinat discutării condiţiilor de pace dintre Rusia şi Imperiul Otoman, fără a se limita doar la problema strâmtorilor, după…
Apariţia de noi state independente după Congresul de la Berlin.
Congresul de la Berlin a urmat războiul ruso-româno-otoman din anii 1877-1878. Pacea efectivă fusese semnată la San Stefano, la 3 martie, dar prevedea prea mari schimbări în status-quo-ul european pt…
Tratatul bilateral germano-austroungar.
Cauzele semnării tratatului: După Congresul de la Berlin din 1878 au urmat ca relaţiile germano-austroungare să se îmbunătăţească şi mai mult. După acel congres, diplomaţia Europeană capătă un nou aspect,…
Destrămarea Alianţei celor trei împăraţi.
Alianţa celor 3 Împăraţi a existat între 1872 şi 1887, fiind formată la iniţiativa cancelarului german O.Bismark din Wilhelm I, Franz Iosif şi Alexandru II. Al3Împ era un sistem foarte…
Crearea Triplei Alianţe. Aderarea Italiei şi a României.
La baza creării 3All stă coaliţia germano-austro-ungaro-rusă a celor 3 împăraţi, dar, m/exact, destrămarea ei sau, cel puţin, îndepărtarea RU după Congresul d l Berlin. După 1878 tensiunile între blocul…
Raporturile franco-ruse 1871-1890.
După pacea de la Frankfurt, scopul principal al francezilor era să-şi recupereze autoritatea şi teritoriile pierdute în faţa Germaniei. P/u aceasta Franţa căuta îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia. La întâlnirea lui…
Apropierea ruso-franceză, Tratatul de alianţă şi ajutor reciproc.
Poziţia Franţei faţă de o posibilă alianţă cu Rusia: după înfrângerea suferită în războiul pruso-francez Franţa avea nevoie de un aliat puternic. Cu părere de rău pentru conducerea franceză nu…
Politica externă germană după 1890. Weltpolitik.
Nu e corect WEILTPOLITIK: (nu există aşa termen în nici un dicţionar de lb germană), există Weltpolitik, în dicţionarul lui Mihai Ibăşescu, şi se traduce prin “politică internaţională/mondială”. Nu e…
Tendinţe de împărţire a sferelor de influenţă în lume: Orientul Îndepărtat.
După ce China(chn) avuse nevoie de bani pentru a plăti o contribuţie Japoniei, Rusia a căutat să-şi impună influenţa aici.. Chn a primit banii ceruţi la 6.07.1895 şi se obliga…
Antanta Cordială franco-engleză: caracterul ei.
După ce, în 1902, a fost semnat un acord anglo-japonez, care i-a dat Marii Britanii garanţii în Orientul Îndepărtat, cercurile diplomatice engleze au început să nu mai vadă o necesitate…
Crizele marocane, de la început de sec. XX.
I criză marocană, numită şi Criza Tangier, a fost o criză internaţională asupra statutului colonial al Marocului (MAR), între martie 1905 şi mai 1906. Evenimente : Cancelarul Bülow al GER…
Tratatul ruso-britanic 1907.
În urma semnării acordului de alianţă cu Republica Franceză, diplomaţia engleză intenţiona să-l completeze cu un tratat de alianţă cu Imperiul Ţarist. Acest scop era dificil de realizat din cauză…
Al doilea război balcanic.
Al doilea război balcanic a fost provocat de spiritul bulgar, după succesele obţinute de ei anterior, bulgarii erau încrezuţi că vor obtine succese şi în faţa Greciei şi a Serbiei.…
Antanta Cordială
Probabil descrierea acestui cadru ar trebui începută cu dezintegrarea sistemului bismarkian după retragerea sa de la putere în GER. În ultimul său an la cârma Imperiului principala sarcină se punea…
Criza de la Sarajevo.
În Serbia existau un şir de organizaţii naţionaliste, care aveau drept scop unificarea slavilor de sud şi crearea „Serbiei Mari”. Printre ofiţerii armatei sârbe exista o organizaţie secretă numită „mâna…
Dreptul internaţional public
Dreptul internaţional public reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează relaţiile ce se stabilesc în cadrul societatăţii internaţionale, în principal între state, dar şi între celelalte subiecte de drept internaţional.…
Normele de Drept Internaţional
Normele de DI – reguli de conduita cu caracter obligatoriu stabilite prin acordul de vointa a subiectelor sale si indeplinite de catre acestea in mod benevol sau in caz de…
Interpretarea normelor Dreptului Internaţional.
Formele de interpretare sunt determinate de subiecţii care realizează interpretarea, precum şi de forţa juridică a acestora. Din acest punct de vedere interpretarea poate fi oficială şi neoficială, sau doctrinară.…
Principiile fundamentale ale Dreptului Internaţional.
Principiile fundamentale ale DI- reguli de conduita de maxima generalitate, universal valabile si juridic obligatorii pt subiectele de DI care au luat nastere prin acordul de vointa a acestora, in…
Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Prin Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale se promovează şi se încurajează respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale p/u toţi fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie. În calitate de…
Principiul egalităţii suverane a statelor.
Principiul egalităţii suverane a statelor presupune respectarea suveranităţii tuturor statelor şi egalităţii lor în cadrul RI. Principiul se caracterizează prin următoarele: statele sunt obligate să respecte egalitatea suverană şi drepturile…
Principiul neamestecului în treburile interne ale unui stat.
Principiul neamestecului în treburile interne ale unui stat a fost afirmat în sec 17 de Hugo Grotius, a fost afirmat în unele documente internaţionale din perioada interbelică, cum ar fi…
Principiul integrităţii teritoriale a statelor.
Principiul integrităţii teritoriale a statelor e unul din principilor fundamentale ale dreptului internaţional, consacrat în Carta ONU (art.2pct.4) potrivit căreia membrii Organizaţiei sunt obligaţi să se abţină de la ameninţarea…
Principiul inviolabilităţii frontierelor.
Principiul inviolabilităţii frontierelor vine să întregească principiul integrării teritoriale. În declaraţia privind principiile de drept internaţional din 1970 conţinutul acestui principiu este expus ca parte a principiului nerecurgerii la forţă…
Principiul autodeterminării popoarelor.
Principiul autodeterminării popoarelor a apărut în Europa în timpul revoluţiilor burgheze din sec 19 ca principiu al naţionalităţilor, după terminarea I-lui război mondial se afirmă ca principiu dreptului popoarelor la…
Principiu îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale.
În Principiu îndeplinirii cu bună credinţă a obligaţiilor internaţionale îşi are originea forţa juridică a dreptului internaţional, în lipsa lui dreptul internaţional n-ar mai avea calitatea de drept. Principiul a…
Modificările teritoriale ale statului.
Modificările teritoriale ale statului, de orice fel, pun în DI problema succesiunii noilor state la statele anterioare. Modificările teritoriale pot consta în: a) reunirea mai multor state într-unul singur, pe…
Mişcările de eliberare naţională.
Mişcările de eliberare naţională se pot manifesta pe plan internaţional, în măsura în care ele sunt recunoscute de către satte, îşi pot asuma, în anumite condiţii (existenţa unui organ reprezentativ…
NULITATEA TRATATELOR INTERNAŢIONALE.
Încheierea unui tratat presupune îndeplinirea unor condiţii care să asigure exprimarea liberă a voinţei de a se angaja prin acel tratat, dar presupune totodată şi respectarea de către părţile contractante…
Clasificarea Organizaţiilor Internaţionale.
Clasificarea organizaţiilor internaţionale: 1)în funcţie de compoziţie:organizaţii cu caracter sau vocaţie universală, din care pot face parte toate statele lumii (de exemplu ONU), organizaţii cu caracter regional care reunesc un…
Istoriografia “problemei orientale” în sec.XIX-lea
Studii privind cunoaşterea SE Europei întâlnim deja la grecul Teofil Koredaleus (1563-1646). La sîrbii G.Brankovicz, Gov Raici, bulgarul- Paisie Hilandaraki, albanezul – Rudi şi turcul- Raşi, la cronicii români şi…
Istoriografia “problemei orientale” în sec. XX.
In sec 20 se evidenţiază studiile lui Silviu Dragomir (1888-1962): Romanitatea sud-dunăreană, Slavistica, Rolul bisericii romine în emanciparea naţională, lui P.Panaitescu (1900- 1967), lui P.Constantinescu (1892-1977): Rolul Ro în epoca…
Originea crizei Imperiului Otoman şi consecinţele ei imediate.
Deşi criza Imp-otoman s-a declanşat după 1699, totuşi originea acestea o atestăm încă în a doua jumătate a sec.16., cînd imp.otoman, promovînd o politica permanentă de cucerire a unor noi…
Declanşarea crizei Imperiului Otoman la începutul sec. al XVÍIÍ-lea.
Criza imp. otoman a izbucnit după semnarea tratatului de la Karlowitz(1699), însă premisele acesteia s-au constituit în perioadele anterioare. Premisele crizei otomane:- politica permanentă de cucerire a unor noi teritorii…
Războaiele ruso-austro-turcice din sec. al XVIII-lea şi consecinţele lor pentru sud-estul european
In nordul Marii Negre, armata rusa condusa de Petru cel Mare a desfasurat actiuni antiotomane. Pacea semnata la 26 ianuarie 1699 la Karlowitz stabilea o noua harta politica in Europa.…
Reforma administrativă şi militară în imperiul otoman în sec. 18
In secolul 18 Imp. Otoman, cindva un stat puternic, ajunge la decadere. Statul Otoman isi pierde puterea odata cu desfiintarea sistemului militaro-feudal. Comertul era complicat de taxe si tarife majorate.…
Geneza”problemei orientale” şi prefigurarea principalilor ei protagonişti.
Timp de mai multe veacuri principala problema politico- diplomatica in spatiul sud-est european a fost cunoscuta sub denumirea de „problema orientala”. Aceasta a insemnat, in esenta, soarta Imperiului Otoman, a…
Abordări istoriografice cu privire la esenţa şi cronologia “crizei orientale”.
Problema Orientala (PO) incepe in sec XVII. Majoritatea specialistilor considera ca PO isi are inceputul in 1699 la Pacea de la Karlovitz. Nicolae Ciachir considera ca PO apare in 1683 sub…
Criza internă a sistemului otoman la sfîrşitul sec. al XVII-lea-sec. XVIII şi declinul Imperiului.
Criza otomană internă: Reformele încercate de Imp. Otom. în sec.XVII au părut să dea roade. Până la 1681 armata otomană părea atât de puternică încât Kara Mustafa Paşa, cumnatul marelui…
Relaţiile externe otomane la sfîrşitul secolului al XVII-lea. Liga Sfântă.
Catre anii 40-50 ai sec.17,Imperiul Otoman se afla intro situaţie de criză economica şi politica.Guvernul Otoman cauta o persoana caree sa clarifice plroblemele ţarii.Acesta a fost Vizitul Kiopriliu Mehmed-Paşa,fii un…
Tratatul de la Karlowitz şi prevedrile sale. Semnificaţia anului 1699 în istoria diplomaţiei europene.
În urma unor ofensive Turcia a fost nevoita sa ceara pace ,în care era cointeresata şi Austria.Din cauza razboiului. Austria slabise ceea ce era fovorabil pentru Franta care era inamica…
Diplomatia europeană şi relaţiile externe otomane în prima jumătate a sec. al XVIll-lea.
Potrivit tratatului de la Karlorvitz, Imperiul Otoman a pierdut pămînturi în folosul Austriei, Poloniei, Rusiei şi Veneţiei. Unei ţări, în primul rând Austria şi Rusia, caută să profite de slăbirea…
Confruntările militare şi diplomaţia dintre Imperiul Otoman şi marile puteri în a doua jumătate a sec.XVIII.
În a II-a jumatate a sec 18 inamicul nr 1 al otomanilor îl reprezenta Rusia. Obiectivul principal al Ecaterinei a II-a era anexarea pământurilor vecine cu Polonia şi Imperiul Otoman.…