Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la Constantinopol. La caderea Constantinopolului sub Mehmet II, netrebnicii pagini au incendiat orasul, unul din focarele principale fiind Arhiva Imperiala. Se spune ca ar fi ars trei zile si trei nopti cu flacari pina la cer. Saracia informatiilor din perioada asa zis “intunecata” a Europei este direct legata de dezastrul istoric al Constantinopolului.   Este deja cunoscut ca perioada “intunecata” nu a fost de fel asa, cu o viata infloritoare si moderna emanata de la Constantinopol. Daca este ceva intunecat, provine din cenusa celui mai longeviv si impunator Imperiu al tuturor timpurilor, cel Roman. Pierderile culturale si istorice rezultate din iresponsabilitatea hoardelor mongolo-turcesti este incomensurabila si poate fi comparata cu dezastrul Alexandriei Egiptene.
            Asediul Constantinopolului a ├«nceput la 3 Aprilie 1453. Imp├úratul Constantin XI Dragases (1448-1453) avea circa 9000 soldati, ├«n mare parte italieni, condusi de Giovanni Giustiniani Longo. Primele asalturi sunt respinse; mai ales cel din 18 Aprilie, la care particip├ú si sultanul. La 21 Aprilie, turcii realizeaz├ú o actiune spectacular├ú; 70 vase au fost transportate pe colina din Pera, cu ajutorul scripetilor, alunec├ónd de acolo pe uscat, ca pe ap├ú, ├«n Cornul de Aur, de unde putea controla manevrele bizantinilor. La 23 Mai, pe un pod de pontoane, armata turc├ú atac├ú. Hot├úr├«t s├ú termine cu ”ghiaurii” (crestinii), consiliul de r├úzboi turc declanseaz├ú ultimul atac ├«n noaptea de 28/29 Mai 1453. Autorit├útile civile si religioase ale Constantinopolului, ├«n frunte cu ├«mp├úratul, au participat la o Sf. Liturghie ├«n catedrala Sf. Sofia, s’au ├«mp├úrt├úsit si au plecat s├ú apere cetatea.
       Lupta a fost cr├óncen├ú.Tunul lui Orban (Urman) sparse zidul, un gol de 30 m., l├óng├ú Poarta Sf. Roman. Masacrul turcesc a fost teribil. Trei zile orasul a fost pr├údat. Sf. Sofia a fost transformat├ú ├«n moschee. Au fost, ├«ns├ú crutate, biserica Sf. Apostoli, bisericile din cartierul Studion si cele din Fanar, sultanul g├óndindu-se la un statut juridic al crestinilor ├«n cadrul statului turc, primul Patriarh dup├ú 1453 devenind Ghenadios Scholarios care era si etnarh (conduc├útor politic) prin ”berat” – ul (porunca scris├ú) sultanului.Astfel a luat sf├órsit Imperiul bizantin, dup├ú mai bine de o mie de ani de existent├ú.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships