Structura planului de urmarire penala. Planul de urmarire penala dupa care trebuie sa se desfasoare o ancheta este constituit dintr-o structura unitara de elemente componente, menite sa confere eficienta activitatii de urmarire penala.Sub raport tactic, potrivit opiniilor exprimate in literatura de specialitate, des- prinse din studierea experientei organelor judiciare, rezulta ca principalele elemente constitutive ale planului de urmarire penala sunt versiunile, problemele ce se cer rezolvate in verificarea fiecarei versiuni, precum si activitatile desfasurate pe baza metodelor stiintifice criminalistice cu ajutorul carora se rezolva aceste probleme”. In plan mai sunt precizate tennenele de rezolvare a problemelor si, implicit, de verificare a versiunilor,precum si persoanele care urmeaza sa participe la solutionarea lor.
Dintre elementele sus-mentionate, versiunile detin o pozitie centrala in stabilirea si clarificarea faptelor. Celelalte elemente ale planului isi au rolul lor bine definit in clarifi-carea cauzei, ceea ce evidential caracterul unitar al planului de urmarire penala, caracter specific, de altfel, itregului proces al planificarii, fiecare dintre elementele structurii sale aflandu-se intr-o stransa interdependenta.
Momentul elaborarii unui plan de ancheta – alt element tactic im
portant – se impune a fi astfel ales, incat el sa nu fie conceput nici prematur si nici
tardiv fata de mersul anchetei.
portant – se impune a fi astfel ales, incat el sa nu fie conceput nici prematur si nici
tardiv fata de mersul anchetei.
Planul de urmarire penala capata o forma scrisa, deoarece numai in acest mod pot fi fixate toate elementele, toate amanuntele, a caror omisiune poate aduce prejudicii desfasurarii ulterioare a cercetarilor. Sunt si situatii in care nu este absolut necesar sa se elaboreze unplan scris de urmarire penala, cum ar fi, de pilda, cazul prinderii In flagrant a unui hot de buzunare, aspect care constituie exceptia, si nu regula, pentru ca, in situatii aparent mai simple, este nevoie cateodata eel putin de o schita de plan.
Continutul planului de urmarire penala. Continutul unui plan de
urmarire penala este determinat de problemele pe care le are de clarificat ancheta Intr-un moment sau altul. Aflarea adevarului presupune o investigatie de o anumita intindere In care sunt descoperite, verificate, clarificate, o serie de date, de Impreju-rari, capabile sa serveasca la conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv la identificarea autorului faptci, la probarea vinovatiei sale.
urmarire penala este determinat de problemele pe care le are de clarificat ancheta Intr-un moment sau altul. Aflarea adevarului presupune o investigatie de o anumita intindere In care sunt descoperite, verificate, clarificate, o serie de date, de Impreju-rari, capabile sa serveasca la conturarea elementelor constitutive ale infractiunii, inclusiv la identificarea autorului faptci, la probarea vinovatiei sale.
Tactica elaborarii versiunilor de urmarire penala
Elaborarea versiunilor de urmarire penala se inscrie printre activitatile de maxima importanta, cu largi rezonante in desfasurarea anchetei. Pentru elaborarea unor versiuni care sa serveasca pe deplin aflarii adevarului sub raport tactic, este necesar sa fie intrunite mai multe conditii, printre cele mai importante numarandu-se:
a. Detinerea unor date sau informatii despre fapta cercetata, corespunzatoare
sub raport calitativ si cantitativ, pe baza carora sa fie elaborate versiunile.
sub raport calitativ si cantitativ, pe baza carora sa fie elaborate versiunile.
b. Conceperea unor versiuni apropiate de realitate solicits pregatirea multilaterala,
experienta si intuitia organuhd de urmarire penala.
experienta si intuitia organuhd de urmarire penala.
c. Folosirea unor forme logice de rationament, de tipul rationamentelor deductive si
inductive, ca si a rationamentului prin analogic
inductive, ca si a rationamentului prin analogic
Detinerea de date si informatii corespunzatoare cantitativ si calitativ.
Calitatea si cantitatea datelor reprezinta o premisS esentiala pentru formularea de versiuni de natura sa serveasca cu adevSrat solutionarii cauzei. Specialists stiu ca versiunile de urmarire penala nu pot fi rezultatul unor inchipuiri si ca ele nu pot fi elaborate pe baza unor impresii sau a unor Tmprejurari deduse din situatii faptice, cu totul incerte2.
a. Sub aspect cantitativ, un minimum de date este absolut necesar pentru formularea
versiunilor, fie ele referitoare la natura faptei. Lipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora echivaleaza cu o infinitate de versiuni, ori cu formularea de versiuni ce pot conduce cercetarile pe piste false, cu cheltuieli inutile de energie umana si materials. De pilda, nu se pot elabora versiuni referitoare la omor, accident sau sinucidere, pana cand nu se cunoaste natura mortii (patologicS sau violenta).
versiunilor, fie ele referitoare la natura faptei. Lipsa de date sau cantitatea insuficienta a acestora echivaleaza cu o infinitate de versiuni, ori cu formularea de versiuni ce pot conduce cercetarile pe piste false, cu cheltuieli inutile de energie umana si materials. De pilda, nu se pot elabora versiuni referitoare la omor, accident sau sinucidere, pana cand nu se cunoaste natura mortii (patologicS sau violenta).
b. Din punct de vedere calitativ, informatiile care stau la baza versiunilor,
trebuie sa fie precise si concrete. Simplele supozitii sau presupunerile lipsite de un suport real nu fac decat sa creeze dificultati in desfasurarea anchetei.
trebuie sa fie precise si concrete. Simplele supozitii sau presupunerile lipsite de un suport real nu fac decat sa creeze dificultati in desfasurarea anchetei.
.
Elaborarea versiunilor cu profesionalism. In elaborarea versiunilor de ancheta sunt necesare calitati proprii profesiei de magistrat sau de anchetator. Astfel:
a. Pregatirea multilaterala, experienta si intuitia organului de urmarire penala,
reprezinta o conditie importanta in elaborarea de versiuni care sa se apropie cat mai mult de realitatea infractionala si, astfel, faptele sa fie stabilite la timp si cat mai complet.
reprezinta o conditie importanta in elaborarea de versiuni care sa se apropie cat mai mult de realitatea infractionala si, astfel, faptele sa fie stabilite la timp si cat mai complet.
b. Pregatirea complexa presupune nu numai stapanirea cunostintelor din do-
meniul stiintelor juridice, indeosebi cele penale, ci si cele de criminalistics, stiinta
care pune la Indemana organelor de urmarire penala si a magistratilor mijloacele care servesc la clarificarea cu certitudine a faptelor si imprejurarilor unei cauze penale, inclusiv la identificarea faptuitorului.
meniul stiintelor juridice, indeosebi cele penale, ci si cele de criminalistics, stiinta
care pune la Indemana organelor de urmarire penala si a magistratilor mijloacele care servesc la clarificarea cu certitudine a faptelor si imprejurarilor unei cauze penale, inclusiv la identificarea faptuitorului.
c. Experienta castigata in activitatea de urmarire penala, in masura in care nu se transforma in rutina, reprezinta un element de siguranta si precizie in investigare, intr-un cuvant de sporire a eficientei activitatii organelor de urmarire penala.
d. Intuitia este un factor deseori decisiv, ea reflectand capacitatea (aptitudinea)
organului de urmarire penala de a descoperi si de a ajunge cu rapiditate la sensul, laexplicarea unor fapte sau imprejurari.
organului de urmarire penala de a descoperi si de a ajunge cu rapiditate la sensul, laexplicarea unor fapte sau imprejurari.
Folosirea unor forme logice de rationament. Folosirea formelor logice de rationament, cum sunt rationamentele deductive, inductive sau rationamentul prin analogie, este absolut necesara pentru elaborarea de versiuni intemeiate nu numai
pe date concrete, ci si pe baza unui proces judicios de gandire.
pe date concrete, ci si pe baza unui proces judicios de gandire.
Rationamentul deductiv este o operatie logica, in care se porneste de la general, de la premisele problemei, pentru a se ajunge, printr-o Inlantuire de judecati, la particular, deci, la o anumita concluzic ce va servi la elaborarea versiunii.
RationamentuI inductiv este o operatie logica, inversa rationamentului
deductiv, inlantuirea de judecati avand drept punct de plecare elementele particulare ale cauzei, pentru a se ajunge, in final, la aspectele esentiale. Acest tip de
rationament este intalnit frecvent in practica judiciara, mai ales in cazuri in care organele de urmarire penala detin date putine, deseori cu caracter sumar, referitoare la fapta, ca si la persoana infractorului.
deductiv, inlantuirea de judecati avand drept punct de plecare elementele particulare ale cauzei, pentru a se ajunge, in final, la aspectele esentiale. Acest tip de
rationament este intalnit frecvent in practica judiciara, mai ales in cazuri in care organele de urmarire penala detin date putine, deseori cu caracter sumar, referitoare la fapta, ca si la persoana infractorului.
RationamentuI prin analogie este o forma de’gandire intalnita ceva mai
rar in activitatea organelor judiciare, datorita caracterului incert, probabil, al concluziilor
sale. Acest gen de rationament, denumit si transductiv, consta intr-o operatie logica, in
care concluzia este trasa pe baza asemanarii dintre elementele caracteristice unui fapt
cunoscut si cele ale faptului sau evenimentului aflat in curs de cunoastere.
rar in activitatea organelor judiciare, datorita caracterului incert, probabil, al concluziilor
sale. Acest gen de rationament, denumit si transductiv, consta intr-o operatie logica, in
care concluzia este trasa pe baza asemanarii dintre elementele caracteristice unui fapt
cunoscut si cele ale faptului sau evenimentului aflat in curs de cunoastere.
Join Us On Telegram @rubyskynews
Apply any time of year for Internships/ Scholarships
