Pt anul 1916, comandamentele militare au preg planuri offensive menite sa puna capat razb de pozitii. Germ a initiat ofensiva pe frontal de vest, la Verdun. Planurile germane au esuat, in ciuda “ baii de sange”, care a dus la pierderea a 350 mii de soldati francezi. Contraofensiva aliata de pe raul Somme nu s-a concretizat prin spargerea frontului. Englezii si batalioanele canadiene au inregistrat pierderi semnificative,dar au scos din lupta circa 700 mii soldati germani. Rezistenta aliata in vest a fost posibila datorita ofensivei generalului Brusilov si largirii frontului de est prin intrarea Ro in razb (august 1916). Nedorind insa o extindere prea mare a frontului, Ru nu si-a sprijinit in prima faza aliatul, asa cum prevedea conventia militara, ea a ast ca frontal sa se reduca, stabilindu-se in iarna 1916-17 pe aliniamentul Carpati Orientali- Focsani- Namoloasa – Galati- N Dunarii. In urma unor grele batalii, precum cele de la tracatori sau Neajlov- Arges, Muntenia sau S Md au fost ocupate, ca si Dobrogea, de catre trupele bulgaro-germane, capitala tre sa fie mutata temporar de la Bucuresti la Iasi. Marile batalii din 1916 au evidentiat in mod clar ca nici una dintre aliante nu avea suficiente forte pt a o invinge in mod decisive pe cealalta. In toti anii razb, MB a detinut suprematia maritime, de care s-a folosit pt a bloca, impreuna cu flota franceza, porturile Puterii Centrale.