Din punct de vedere juridic se disting:
a) Bursa de valori oficiala este piata la care se negociaza valorile mobiliare admise la cotare. Operatiunile se desfasoara într-un spatiu special amenajat conform unui regulament de functionare. Tranzactiile sunt centralizate si accesibile informarii continue a clientilor. Operatiunile se desfasoara cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat în negocierea tranzactiilor si un personal tehnic care se ocupa de pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. Accesul în bursa este restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi:
– bursa clasica
– bursa moderna.
La bursele de valori clasice se formeaza un curs unic, centralizat, întrucât procesul negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este dirijat si supravegheat, preturile fonnându-se pe baza de licitatie publica.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace electronice si computere, în exclusivitate sau în combinatie cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficiala este o bursa cu un acces mai putin restrictiv. Pe aceasta piata se negociaza valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficiala. Este vorba de societati mici si mijlocii care doresc sa obtina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini conditiile severe de admitere la piata oficiala.
Pe lânga acestea, la Bursa neoficiala mai apar:
– societatile radiate de la cotatia oficiala;
– societatile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare si lichidare etc.
c) Piata la ghiseu (OTC – Over The Counter) este piata organizata direct între operatori, în afara burselor organizate si care se deruleaza printr-o retea de telecomunicatii. Pe aceasta piata se pot vinde si cumpara valori mobiliare în cantitati oricât de mici si nu numai pachete de actiuni care sa aiba la baza o unitate de masura. Preturile, desi se formeaza pe baza cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.

Din punct de vedere al modului de negociere se disting:

a) Piata cu amanuntul, la aceasta se încheie tranzactii de valori mobiliare exprimate în una sau mai multe unitati de masura, stabilite prin regulament.
b) Piata en-gros sau cu toptanul, obiectul îl constituie marile tranzactii, negocierile de blocuri de valori mobiliare, care presupun intermediari puternici, detinatori de importante stocuri de valori mobiliare, în lipsa de cumparatori semnificativi.

Din punct de vedere al termenelor de livrare a valorilor mobiliare se disting:

a) Piata la disponibil (la vedere) denumita si piata „spot”. Este piata pe care se încheie tranzactii cu livrarea imediata (tehnic, în câteva zile de la încheiere), cu reglarea imediata, dupa caz;
b) Piata la termen este cunoscuta si sub denumirea de piata „futures”. Pe aceasta piata se încheie contracte cu livrarea sau reglarea la termen, dupa caz. Ca forma speciala a pietei la termen este si piata cu reglementare lunara.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships