In primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de “cheltuieli de functionare” sau “cheltuieli speciale”, altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia.
Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:
• Abuzul de putere
• Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi
• Efecte indezirabile asupra tertilor
• Secretul tranzactiei

Doua precizari mai sunt necesare. Nu toate afacerile sunt susceptibile de practica coruptiei. Experienta arata ca firmele de constructii care se specializeaza in infrastructura, sau alte firme implicate in proiecte la scara larga sunt cele mai vulnerabile, mai ales atunci cand decizia apasa pe umerii unui numar restrans de oameni. Companiile cu produse necompetitive sunt mai predispuse decat cele cu produse si servicii excelente. In ce priveste tarile in dezvoltare, intr-adevar coruptia se manifesta mai des, dar asta nu inseamna ca nu exista functionari “curati”.

Join Us On Telegram @rubyskynews

Apply any time of year for Internships/ Scholarships